Aproape jumătate din populație nu este deloc preocupată de posibilele efecte ale radiațiilor câmpurilor electromagnetice asupra sănătății și 59% declară că nu se protejează deloc, în timp ce doar 10% se declară îngrijorați de aceste aspecte, arată un studiu de piață reprezentativ la nivel național, realizat la solicitarea ANCOM, autoritatea care monitorizează emisiile antenelor telecom din România. Peste 4 milioane de români locuiesc în mai mult de 30 de orașe în care există deja rețele 5G, România fiind a 3-a țară din UE care a lansat aceste servicii încă din 2019. Vezi în articol detalii din studiu și cât ar câștiga bugetul de stat din viitoarea licitație 5G.
Cum a fost realizat studiul
Metoda de cercetare utilizată a fost ancheta sociologică la nivel național, pe bază de chestionar telefonic. Studiul a fost realizat de MMT (Metro Media Transilvania) în perioada septembrie – octombrie 2020, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1446 respondenți, cu o marjă de eroare de +/- 2,59%, la un nivel de încredere de 95%.
- Principalele concluzii despre atitudinile și percepțiile populației privind radiațiile câmpurilor electromagnetice
Din totalul respondenților (1446), 95% dintre aceștia, procent ce reprezintă cea mai mare valoare aferentă întrebării „Ce echipamente din fiecare dintre următoarele utilizați în gospodăria dvs.?”, au declarat că utilizează telefonul mobil, 61% utilizează computer/laptop, iar 58% router WI-FI. Cel mai puțin utilizată este tableta, cu un procent de 32% din totul respondenților (1446).
În ceea ce priveste persoanele cărora tehnologia le este indiferentă, 52% dintre acestea sunt femei, iar 46% sunt bărbați. În functie de mediul de rezidență, un procent de 52% dintre respondenti, reprezentând locuitori din mediul rural, consideră că tehnologia le este indiferentă. Referitor la pasiunea pentru tehnologie, cel mai mare procent, și anume 66%, este înregistrat în rândul persoanelor care au un venit al gospodăriei de peste 6.000 lei.
În ceea ce privește cele mai cunoscute surse de radiații, se regăsesc telefoanele mobile cu un procent de 75%, reprezentând și cel mai mare procent, urmat de antenele de telefonie mobilă cu un procent de 69%. Pe locul al treilea al surselor de radiații cunoscute se află liniile de înaltă tensiune cu un procent de 45%. Antenele de telefonie mobilă sunt considerate cele mai dăunătoare cu o notă medie oferită de către respondenți de 3,7, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 înseamnă deloc și 5 înseamnă foarte mult. Următoarele cele mai dăunătoare echipamente sunt telefoanele mobile cu o notă medie de 3,4.
În ceea ce privește preocuparea cu privire la posibilele efecte ale radiațiilor asupra sănătății, cel mai întâlnit răspuns a fost „Deloc preocupat” cu un procent de 43% din totalul respondenților (1446). 27% au afirmat că sunt „Puțin preocupați”.
Dintre persoanele care au afirmat că sunt preocupate de efectele radiaților, cel mai comun motiv care a determinat preocuparea este „vitezele tot mai mari de Internet”, cu un procent de 39%. Următorul motiv, cu o diferență de doar 2 procente, este „apariția 5G”.
Mai mult de jumătate din respondenți au afirmat că nu se protejează de radiații, iar cel mai des mod de protecție întâlnit este reducerea timpului de utilizare a dispozitivelor, cu un procent de 26%. În ceea ce privește distribuția pe gen, 61% dintre bărbați au afirmat că nu se protejează de radiații și 28% dintre femei reduc timpul de utilizare a dispozitivelor.
În ceea ce privește limitarea duratei convorbirilor, 75% dintre respondenți au afirmat că nu limitează convorbirile indiferent de echipamentul utilizat, iar 18% au afirmat că limitează durata atunci când utilizează telefonul mobil.
Respondenții consideră că sănătatea lor poate fi afectată în cea mai mare măsură de expunerea la radiații in funcție de intensitatea lor, frecvența expunerii și numărul surselor, acordând o notă medie de 3,6 pentru fiecare dintre acestea.
Acțiunile autorităților pentru protecția sănătății respondenților în raport cu radiațiile sunt considerate ca fiind ineficiente și foarte ineficiente de 40% dintre respondenți.
Acțiunile operatorilor pentru protecția sănătății respondenților în raport cu radiațiile sunt considerate ca fiind ineficiente și foarte ineficiente de 37% dintre respondenți.
41% dintre respondenți consideră că nu sunt deloc informați despre posibilele efecte ale radiațiilor asupra sănătății, iar 33% consideră că sunt parțial informați. Respondenții consideră că informațiile pe care le dețin despre posibilele efecte ale radiațiilor asupra sănătății sunt ”Suficiente”, „Obiective”, „Provenite dintr-o sursă de încredere” și „Interesante” acordând o notă medie de 3,7 și „Ușor de înțeles/explicate pe înțelesul dvs.” primind o notă medie de 3,8, unde 1 înseamnă dezacord total și 5 acord total.
Principalele surse de informare privind posibilele efecte ale radiațiilor sunt „Televizorul, radio” (64%), urmate de „Diverse pagini de internet” (54%) și „Discuții cu familia și prietenii” (40%).
62% dintre respondenți cunosc termenul de „5G”. Raportat la categoriile de vârstă, procentul cel mai mic se regăsește la persoanele de peste 65 de ani (27%).
Mai puțini de jumătate dintre respondenți (48%) consideră că rețelele 5G radiază semnificativ mai mult decât 4G, iar 29% consideră că nu radiază mai mult.
Motivul principal pentru care respondenții consideră că rețelele 5G radiază semnificativ mai mult decât 4G este acela că „Telefoanele/ aparatele 5G radiază mai mult” (63%), următoarele 2 motive alese de 53% dintre respondenți sunt ”Antenele /celulele sunt tot mai multe” și respectiv ”Vitezele mai mari necesită radiații mai mari”.
Aproape jumătate dintre respondenți cunosc faptul că 5G va folosi frecvențe deja utilizate în prezent pentru comunicații (47%), iar 35% nu cunoșteau acest fapt.
Afirmația “5G va aduce viteze foarte mari la internet” are o notă medie de 4,4, unde 1 înseamnă neadevărată și 5 înseamnă perfect adevărată, iar nota cea mai mică este pentru afirmația ”5G este parte a strategiei mondiale de manipulare a populației” cu nota medie de 2,8.
Cel mai întâlnit aspect care îi îngrijorează pe respondenți este faptul că “Există multe dezinformări/știri false, legate de 5G” acordând o notă medie de 4,1, unde 1 înseamna deloc și 5 înseamnă foarte mult.
Privind limitele recomandate de Organizația Națiunilor Unite și de Comisia Europeană pentru protejarea sanatății, 35% dintre respondenți consideră că aceste limite sunt de ajuns, 33% dintre respondenți sunt de părere că nu sunt de ajuns, iar 32% nu știu/nu răspund.
Mai bine de jumătate dintre respondenți (55%) nu știau faptul că nivelul de radiații din România este măsurat permanent de încă acum 10 ani, iar 26% erau conștienți de acest aspect.
31% dintre respondenți nu știu sau nu răspund când vine vorba de a explica părerea lor privind faptul că, în ultimii 10 ani, limitele radiațiilor nu au fost vreodată depășite în România. 25% consideră că limitele sunt respectate, iar 18% spun că măsurătorile se fac intenționat acolo unde sunt mai puține surse de radiații.
- Lista celor peste 30 de localități în care românii pot accesa în prezent servicii 5G
"În acest moment, în România sunt instalate peste 750 de stații de bază 5G (768 cifra exactă), servicii comerciale 5G fiind disponibile în peste 30 de localitati, dintre care zece mari municipii: București, Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca, Braşov, Sibiu, Constanţa, Oradea, Craiova şi Ploieşti, (dar și în zone mic urbane, cum ar fi Predeal, Bușteni, Năvodari, Bragadiru, Otopeni, Voluntari, Pantelimon și Popești-Leordeni, precum și în mai multe zone rurale, din punct de vedere al organizării administrative a teritoriului național, care în realitate se află în imediata vecinătate a unor municipii cum ar fi Cluj, Iaşi şi Sibiu: Apahida (CJ), Baciu (CJ), Florești (CJ), Horpaz (IS), Valea Lupului (IS) sau Șelimbăr (SB) sau in jurul municipiului Bucuresti (judet Ilfov): Berceni, Chiajna, Dobroeşti, Domneşti, Dudu, Glina, Jilava, Roşu, Ştefăneştii de Jos, Tunari etc.", a declarat miercuri Eduard Lovin, vicepreședintele ANCOM.
- Eduard Lovin, vicepreședinte ANCOM: Peste 60% dintre cei care au auzit de 5G sunt îngrijorați de răspândirea știrilor false cu privire la noua tehnologie mobilă
Oficialii conducerii ANCOM, care au prezentat miercuri în cadrul unei videoconferințe rezultatele acestui studiu, au anunțat și crearea unei secțiuni speciale pe site-ul autorității în care sunt prezentate mai multe date despre tehnologia 5G, precum și estimările legate de banbii care ar putea fi atrași la bugetul de stat în urma licitației de spectru radio care ar urma să aibă loc în acest an.
- „Studiul a arătat, de asemenea, că notorietatea 5G a ajuns la 62%, dar și că 48% dintre respondenți consideră că rețelele 5G radiază semnificativ mai mult decât 4G, deși cei mai mulți cunosc că tehnologia 5G folosește frecvențe deja utilizate în prezent pentru comunicații. Și la puteri chiar mai mici, după cum arată standardele și măsurătorile noastre. Mai interesant, peste 60% dintre cei care au auzit de 5G sunt îngrijorați de răspândirea știrilor false cu privire la noua tehnologie mobilă. Pentru aceștia și pentru toți cei interesați de informații corecte, obiective, verificate și actualizate permanent de Autoritate, am creat secțiunea „5G pe înțelesul tuturor” în cadrul InfoCentrului ANCOM”, a declarat Eduard Lovin, vicepreședinte ANCOM.
Secțiunea „5G pe înțelesul tuturor” include informații diverse despre implementarea celei de-a cincea generații de tehnologie pentru comunicațiile mobile, estimată să devină tehnologia dominantă în comunicațiile mobile mondiale în jurul anului 2025, de la modul de funcționare și beneficiile aduse, până la monitorizarea câmpului electromagnetic și organizarea licitației de spectru radio pentru implementarea 5G în România.
- „Serviciile comerciale 5G au fost lansate de operatorii prezenți pe piața din România în prima jumătate a anului 2019 folosind licențele de utilizare a spectrului de frecvențe radio în banda de 3,4 – 3,8 GHz pe care le dețineau deja, câștigate în urma licitației organizate de Autoritate în 2015. ANCOM acordă licențe neutre din punct de vedere tehnologic, ceea ce înseamnă că nu condiționează furnizarea serviciilor de comunicații electronice utilizând o anumită tehnologie”, a explicat Bogdan Iana, vicepreședinte ANCOM.
Bugetul de stat ar putea câștiga peste 720 milioane de euro la licitația 5G care ar urma să aibă loc în acest an
Potrivit oficialilor ANCOM, în proiectul legii bugetului de stat pe 2021 este estimată atragerea a 2,5 miliarde de lei (peste 510 milioane de euro), valorificarea licențelor așa zis 5G, de fapt suma prețurilor de pornire ale licitației ANCOM, dar dacă licitația va fi organizată potrivit prevederilor noului Cod al Comunicațiilor, directiva aflată acum în transpunere națională, ar putea genera alte 210 milioane euro (aprox. 1 mld lei), cu plata peste 3 ani, pentru drepturi care încep din 2026, în banda de frecvențe pionier pentru 5G în Europa.
- Cum se măsoară radiațiile electromagnetice (EMF) în România
Potrivit studiului ANCOM, 55% dintre români nu știu că nivelul radiațiilor de câmp electromagnetic este măsurat permanent în România, de peste 10 ani.
ANCOM monitorizează permanent intensitatea câmpului electromagnetic generat de stațiile (antenele) de emisie utilizate pentru furnizarea serviciilor radio-TV şi de telefonie mobilă (inclusiv 2G, 3G, 4G, 5G) sau de către alte stații de radiocomunicații utilizate pentru furnizarea altor tipuri de servicii de comunicații electronice.
Cei 150 de senzori ficși de monitorizare ANCOM sunt amplasați în București și alte 103 localităţi din țară, în spațiile publice în vecinătatea cărora există multiple surse de emisii radio.
Senzorii funcționează permanent, transmițând rezultatele măsurătorilor către platforma www.monitor-emf.ro, o dată la 24 de ore, afișate sub formă de hartă care oferă și detalii cu privire la locul, perioada și nivelul măsurat al intensității câmpului electromagnetic, nivel exprimat în valoare absolută, dar și în procente față de nivelurile reglementate maxim permise.
Suplimentar față de monitorizarea permanentă a câmpului electromagnetic prin senzori ficși, conform planului anual de măsurători, ANCOM realizează și măsurători cu echipamente mobile în peste 2.400 de puncte de măsură, ale căror rezultate sunt accesibile aici.
Rezultatele măsurătorilor efectuate de peste 10 ani de ANCOM cu cele două tipuri de sisteme (echipamente) arată că emisiile din România se situează cu mult sub limitele maxime stabilite la nivel național și european.
În România, expunerea la câmp electromagnetic este reglementată prin lege, conform practicilor adoptate şi în Uniunea Europeană și recomandate de Organizația Națiunilor Unite. Astfel, Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1193/2006 pentru aprobarea Normelor privind limitarea expunerii populaţiei generale la câmpuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz stabilește același grad de protecție a populației cu cel prevăzut în Recomandarea 1999/519/EC privind limitarea expunerii populaţiei generale la câmpuri electromagnetice (de la 0 Hz până la 300 GHz), document de referinţă pentru toate statele membre ale UE, avizat de Comisia internaţională de protecţie la radiaţii neionizante (ICNIRP).
În acest context, instituţiile aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, precum Institutul Național de Sănătate Publică, sunt entităţile în măsură să interpreteze din perspectiva sănătății publice rezultatele buletinelor ANCOM de măsurători ale câmpului electromagnetic.
Conform atribuțiilor legale care îi revin, activitatea ANCOM se limitează la analiza şi expertizarea tehnică a utilizării frecvenţelor radio pentru asigurarea compatibilităţii radioelectrice dintre staţiile şi reţelele de radiocomunicaţii autorizate, pentru prevenirea apariției interferențelor prejudiciabile asupra spectrului radio cu utilizare neguvernamentală.
1
4
