"În proiectul legii bugetului de stat pe 2021 este estimată atragerea a 2,5 miliarde de lei (peste 510 milioane de euro) din valorificarea licențelor așa zis 5G, dar dacă licitația va fi organizată potrivit prevederilor noului Cod al Comunicațiilor, Directiva UE aflată acum în transpunere națională, încasările la bugetul de stat ar putea depăși lejer 720 milioane de euro (3,6 miliarde de lei)", a declarat miercuri Eduard Lovin, vicepreședinte al ANCOM, autoritatea care organizează această licitație. Totul depinde însă de adoptarea a două legi sensibile, fără de care licitația nu poate porni.

Licitatia 5GFoto: ANCOM

Amânată deja de 2 ori, așa zisa licitație 5G ar trebui să aibă loc în a doua jumătate a acestui an, iar Guvernul a estimat deja în proiectul legii bugetului de stat pe 2021 că ar atrage 2,5 miliarde de lei (peste 510 milioane de euro) din vânzarea licențelor pentru noile benzi de frecvențe radio.

Conducerea ANCOM, autoritatea de reglementare în comunicații, care organizează această licitație a prezentat miercuri într-o conferință pe tema percepției românilor despre 5G, cât ar putea câștiga bugetul de stat din vânzarea așa numitelor licențe 5G, dar și aspectele legislative fără de care licitația 5G ar putea să nu aibă loc nici în 2021.

  • "În proiectul legii bugetului de stat pe 2021 este estimată atragerea a 2,5 miliarde de lei (peste 510 milioane de euro - 0,3% din PIB) din valorificarea licențelor așa zis 5G, de fapt suma prețurilor de pornire ale licitației ANCOM. Tot legat de licitația de frecvențe, dacă va fi organizată conform prevederilor noului Cod al Comunicatiilor, directiva aflata acum în transpunere națională, ar putea genera alte 210 milioane de euro (aprox. 1 mld lei), cu plata peste 3 ani, pentru drepturi care încep din 2026, în banda de frecvențe pionier pentru 5G în Europa.
  • Astfel, dacă la licitația organizată ”pe Cod” s-ar vinde tot spectrul la prețul de pornire, încasările ar putea depăși lejer 720 milioane de euro (3,6 mld lei). (De fapt, Codul ar permite acordarea de licențe pe perioade un pic mai lungi. Pe construcția consultată în 2019, anterior Codului, suma prețurilor de pornire era aprox. 580 milioane de euro). Şi acestea sunt cifre legate strict de licitaţia să-i spunem 5G. Toate taxele de licență merg la bugetul de stat, nu rămâne niciun leu la ANCOM.
  • Anul trecut, în plină stare de urgență, operatorii au plătit alte 60 milioane de euro, aproape 290 milioane de lei, tot pentru licențe, în banda 2100 MHz, licențe cunoscute în termeni populari drept „3G”, care au fost prelungite, conform obligațiilor legale, de ANCOM, și iată, pe care operatorii încep să le folosească intensiv și pentru 5G. Statul român încasează în total 110 milioane euro din prelungirea licenţelor în banda de 2100 MHz, pentru că, alături de cele 60 milioane euro, alte 50 milioane euro, aproximativ 250 milioane de lei, vor fi plătiţi în noiembrie anul acesta, la bugetul de stat.", a declarat miercuri Eduard Lovin, vicepreședintele ANCOM, în cadrul unei videoconferințe în care s-au prezentat rezultatele unui studiu privind percepțiile românilor despre tehnologia 5G.

Ce 'obstacole' sunt în calea demarării licitației 5G în 2021

Licitația pentru acordarea drepturilor de utilizare a spectrului radio disponibil în benzile de frecvențe de 700 MHz, 800 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz și 3400-3800 MHz are însă nevoie de mai mulți pași legislativi pentru a fi demarată și anume:

  • - Adoptarea Proiectului de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național și condițiile implementării rețelelor 5G (așa numita Lege 5G - care transpune și Memorandumul 5G cu SUA);
  • - Transpunerea în legislația națională a Codului european al comunicațiilor electronice;
  • - Stabilirea cuantumului valorii minime a taxei de licenţă pentru acordarea unor drepturi de utilizare a frecvenţelor radio, precum şi a condiţiilor de plată a taxei de licenţă;
  • - Finalizarea Caietului de sarcini ce stă la baza licitației.

Bogdan Iana, cel de-al doilea vicepreședinte al ANCOM, a precizat care ar fi orizontul de timp estimat pentru organizarea licitației 5G în acest an.

  • "După ce Parlamentul va adopta legea privind implementarea noului Cod al Comunicațiilor și legea privind securitatea rețelelor 5G, din momentul publicării lor în Monitorul Oficial, ANCOM poate porni licitația de spectru în 3 luni jumătate, maxim 4 luni, având în vedere etapele de consultare publică a noului caiet de sarcini, rezultat după aprobarea acestor acte normative, în paralel - adoptarea HG privind aprobarea taxelor de pornire ale licitației. Deci în ceea ce ne privește, termenul pe care-l avansăm este că putem porni procedura de licitație în maxim 4 luni de zile după adoptarea acestor 2 legi în Parlament.", a declarat miercuri Bogdan Iana, vicepreședinte ANCOM.

Întrebat dacă este posibil ca licitația 5G să aibă loc în 2021, vicepreședintele ANCOM a spus că acest lucru depinde de adoptarea celor două legi.

  • "Cred că este posibil, dar în condițiile în care Parlamentul adoptă cele două legi în actuala legislatură.", a spus Bogdan Iana.

În ce stadiu sunt aceste proiecte de legi?

  • "Din câte știm noi proiectul legii securității 5G a fost stabilit într-o formulă finală pentru a fi trimisă ca proiect al Guvernului către Parlament, a mers pe circuitul de avizare și credem noi că este un orizont de câteva luni de zile până când Parlamentul va putea adopta această lege.
  • La fel și Codul Comunicațiilor, care a fost realizat într-o primă fază, proiect de transpunere de către ANCOM, în vara anului trecut, iar în momentul de față este în formă finală ca proiect al Guvernului, strânge ultimele avize pentru a fi trimis către Parlament în următoarele săptămâni. Cam acesta este orizontul de timp pe care-l cunoaștem noi în momentul de față. Ambele acte sunt pe circuitele de avizare si vor fi adoptate de Guvern ca proiecte de legi si apoi se vor duce la Parlament.", a declarat Eduard Lovin, vicepreședinte al ANCOM.

Romania, în infringement pentru că nu a transpus în legislație Codul Comunicațiilor. Ce critici privind dezvoltarea 5G au fost ridicate în țara noastră

Important de menționat este că la începutul acestei luni, Comisia Europeană a deschis proceduri de încălcare a dreptului comunitar (infringement) împotriva a 24 de state membre, inclusiv România, pentru că nu au transpus în legislație Codul european al comunicațiilor electronice.

Guvernul Orban a inițiat anul trecut un proiect de lege în acest sens, care a stârnit multe critici. Posibilitatea ca operatorii telecom să folosească gratuit mobilierul stradal pentru montarea de antene 5G și faptul că instalarea antenelor pe blocuri s-ar fi putut face doar prin decizia președintelui asociației de proprietari au fost principalele probleme semnalate de societatea civilă și de Avocatul Poporului.

Rămâne deci de văzut în ce formă va fi transpus în legislație noul Cod al Comunicațiilor astfel încât să nu fie contestat la Curtea Constituțională, aspect care ar face practic imposibilă demararea licitației 5G în acest an și drept urmare nici încasarea sutelor de milioane de euro la bugetul de stat.

  • Peste 4 milioane de români pot accesa însă servicii 5G, în lipsa așa numitei licitații 5G: Lista celor peste 30 de localități cu acoperire 5G

Deși așa numita licitație 5G riscă să nu aibă loc nici în acest an, peste 4 milioane de români din peste 30 de localități pot accesa aceste servicii, în condițiile în care România a fost a 3-a țară din UE care a lansat încă din 2019 servicii 5G comerciale.

Cum a fost posibil? Licențele sunt neutre din punct de vedere tehnologic, operatorii telecom putând astfel furniza servicii în orice tehnologie - 3G, 4G sau 5G, în funcție de cererea din piață.

  • Serviciile comerciale 5G au fost lansate de operatorii prezenți pe piața din România în prima jumătate a anului 2019 folosind licențele de utilizare a spectrului de frecvențe radio în banda de 3,4 – 3,8 GHz pe care le dețineau deja, câștigate în urma licitației organizate de Autoritate în 2015. ANCOM acordă licențe neutre din punct de vedere tehnologic, ceea ce înseamnă că nu condiționează furnizarea serviciilor de comunicații electronice utilizând o anumită tehnologie”, a explicat miercuri Bogdan Iana, vicepreședinte ANCOM.

Serviciile 5G lansate până acum de Orange, Vodafone și RCS&RDS pot fi accesate în peste 30 de localități.

"În acest moment, în România sunt instalate peste 750 de stații de bază 5G (768 cifra exactă), servicii comerciale 5G fiind disponibile în peste 30 de localitati, dintre care zece mari municipii: București, Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca, Braşov, Sibiu, Constanţa, Oradea, Craiova şi Ploieşti, (dar și în zone mic urbane, cum ar fi Predeal, Bușteni, Năvodari, Bragadiru, Otopeni, Voluntari, Pantelimon și Popești-Leordeni, precum și în mai multe zone rurale, din punct de vedere al organizării administrative a teritoriului național, care în realitate se află în imediata vecinătate a unor municipii cum ar fi Cluj, Iaşi şi Sibiu: Apahida (CJ), Baciu (CJ), Florești (CJ), Horpaz (IS), Valea Lupului (IS) sau Șelimbăr (SB) sau in jurul municipiului Bucuresti (judet Ilfov): Berceni, Chiajna, Dobroeşti, Domneşti, Dudu, Glina, Jilava, Roşu, Ştefăneştii de Jos, Tunari etc.", a precizat miercuri Eduard Lovin, vicepreședintele ANCOM.