Val de priorități legislative în Comunicații, luna viitoare: Securitatea rețelelor 5G, date deschise, Codul Comunicațiilor și obligații minime de interoperabilitate IT

de Adrian Vasilache     HotNews.ro
Joi, 25 martie 2021, 19:18 Economie | Telecom


Licitatia 5G
Foto: ANCOM
Securitatea rețelelor 5G, cu transpunerea în lege a Memorandumului semnat cu SUA, date deschise și reutilizarea informațiilor publice, transpunerea Codului european al Comunicațiilor, dar și obligații minime de interoperabilitate între sistemele IT ale statului se numără printre prioritățile legislative pe care Guvernul le-ar putea discuta luna viitoare, se arată în Programul legislativ al Guvernului pe anul 2021. Două dintre aceste proiecte ar trebui urgent aprobate pentru ca licitația 5G să poată avea loc în acest an, vânzarea licențelor putând aduce la bugetul de stat peste 510 milioane de euro.

Executivul discută în ședința de joi programul legislativ pentru anul 2021, care a fost întocmit pe baza Planului Anual de Lucru al Guvernului pentru anul 2021 și a propunerilor comunicate în scris de ministerele/instituțiile interesate.


Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării are următoarele priorități legislative, toate cu termen de prezentare în Guvern, luna aprilie 2021:

1. Proiect de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național și condițiile implementării rețelelor 5G:
  • "stabilirea unui mecanism de autorizare prealabilă a producătorilor de tehnologii, echipamente și programe software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum și în rețelele de comunicații electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicații electronice de tip 5G, fiind urmărite considerente ce țin de eliminarea oricăror riscuri, amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării țării."

Amintim că Guvernul a lansat anul trecut un proiect de lege privind securitatea rețelelor 5G și transpunerea în legislație a Codului european al Comunicațiilor.

Rețelele 5G nu se construiesc de la zero. Ele se bazează pe echipamente și software din tehnologii de comunicaţii mobile din generaţii anterioare, precum 4G sau 3G. Asta se spune destul de clar în proiectul care transpune în legislație Memorandumul 5G cu SUA, proiect care tocmai a suferit câteva modificări. Toți operatorii telecom din România folosesc acum în rețele echipamentele chinezilor de la Huawei, iar dacă acest producător nu va obține avizul CSAT, care să ateste că nu este o amenințare la adresa securității naționale, atunci operatorii trebuie să înlocuiasca aceste echipamente, nu doar 5G, din propriile rețele în termen de 5 ani.

Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, condus de liberalul Lucian Bode, a publicat în 2 septembrie 2020, "o versiune îmbunătățită" a proiectului de lege care transpune în lege Memorandumul 5G cu SUA, un act al cărui scop ar fi eliminarea chinezilor de la Huawei din viitoarele rețele 5G din țara noastră.

Chinezii de la Huawei consideră că ar îndeplini toate condițiile menționate în proiectul de lege care transpune Memorandumul 5G cu SUA pentru a participa la construcția viitoarelor rețele 5G din România. Grupul neagă că s-ar afla sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent, ori că ar avea probleme cu transparența acționariatului. Temerile chinezilor țin de posibilitatea unei decizii strict politice, fără dovezi asupra acuzațiilor și fără evaluări tehnice.


2. Proiect de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice și pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice:


  • Transpunerea în legislația națională a Directivei (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice, act legislativ prin care au fost cuprinse, într-un singur document, toate directivele din domeniul comunicațiilor electronice.
  • Prin această reformare a cadrului european din domeniul comunicațiilor electronice s-a creat și ocazia unor modificări și completări de anvergură pentru normele naționale ce stau la baza furnizări de rețele și servicii de comunicații electronice.

3. Proiect de Lege privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public:

  • - reglementează cadrul juridic al reutilizării documentelor aflate în posesia entităților publice, pe care acestea le-au creat în cadrul activității publice proprii, inclusiv în vederea creării unor noi produse și servicii informaționale, precum și modalitățile practice de facilitare a reutilizării.
  • - transpune Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public.

4. Proiect de Lege privind realizarea Cadrului național de referință pentru realizarea interoperabilității în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor:
  • - stabilește cadrul național de referință pentru realizarea interoperabilității în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, denumit în continuare CNRTIC, drept cadru minim obligatoriu pentru instituțiile și autoritățile publice centrale respectiv cadru minim de referință pentru celelalte instituții și autorități publice, în vederea asigurării interoperabilității sistemelor informatice ale instituțiilor și autorităților publice pentru furnizarea serviciilor publice electronice.

Ce 'obstacole' sunt în calea demarării licitației 5G în 2021


Două dintre proiectele legislative de mai sus - proiectul securității rețelelor 5G și Codul Comunicațiilor - sunt absolut necesare pentru demararea licitației pentru noile frecvențe radio necesare serviciilor 5G.

Licitația pentru acordarea drepturilor de utilizare a spectrului radio disponibil în benzile de frecvențe de 700 MHz, 800 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz și 3400-3800 MHz are însă nevoie de mai mulți pași legislativi pentru a fi demarată și anume:

  • - Adoptarea Proiectului de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național și condițiile implementării rețelelor 5G (așa numita Lege 5G - care transpune și Memorandumul 5G cu SUA);
  • - Transpunerea în legislația națională a Codului european al comunicațiilor electronice;
  • - Stabilirea cuantumului valorii minime a taxei de licenţă pentru acordarea unor drepturi de utilizare a frecvenţelor radio, precum şi a condiţiilor de plată a taxei de licenţă;
  • - Finalizarea Caietului de sarcini ce stă la baza licitației.

Bogdan Iana, vicepreședinte al ANCOM, a precizat care ar fi orizontul de timp estimat pentru organizarea licitației 5G în acest an.

  • "După ce Parlamentul va adopta legea privind implementarea noului Cod al Comunicațiilor și legea privind securitatea rețelelor 5G, din momentul publicării lor în Monitorul Oficial, ANCOM poate porni licitația de spectru în 3 luni jumătate, maxim 4 luni, având în vedere etapele de consultare publică a noului caiet de sarcini, rezultat după aprobarea acestor acte normative, în paralel - adoptarea HG privind aprobarea taxelor de pornire ale licitației. Deci în ceea ce ne privește, termenul pe care-l avansăm este că putem porni procedura de licitație în maxim 4 luni de zile după adoptarea acestor 2 legi în Parlament.", a declarat, în 24 februarie 2021, Bogdan Iana, vicepreședinte ANCOM.

Întrebat dacă este posibil ca licitația 5G să aibă loc în 2021,
vicepreședintele ANCOM a spus că acest lucru depinde de adoptarea celor două legi.

  • "Cred că este posibil, dar în condițiile în care Parlamentul adoptă cele două legi în actuala legislatură.", a spus Bogdan Iana.

În ce stadiu sunt aceste proiecte de legi?

  • "Din câte știm noi proiectul legii securității 5G a fost stabilit într-o formulă finală pentru a fi trimisă ca proiect al Guvernului către Parlament, a mers pe circuitul de avizare și credem noi că este un orizont de câteva luni de zile până când Parlamentul va putea adopta această lege.
  • La fel și Codul Comunicațiilor, care a fost realizat într-o primă fază, proiect de transpunere de către ANCOM, în vara anului trecut, iar în momentul de față este în formă finală ca proiect al Guvernului, strânge ultimele avize pentru a fi trimis către Parlament în următoarele săptămâni. Cam acesta este orizontul de timp pe care-l cunoaștem noi în momentul de față. Ambele acte sunt pe circuitele de avizare si vor fi adoptate de Guvern ca proiecte de legi si apoi se vor duce la Parlament.", a declarat Eduard Lovin, vicepreședinte al ANCOM.

Romania, în infringement pentru că nu a transpus în legislație Codul Comunicațiilor. Ce critici privind dezvoltarea 5G au fost ridicate în țara noastră

Important de menționat este că la începutul acestei luni, Comisia Europeană a deschis proceduri de încălcare a dreptului comunitar (infringement) împotriva a 24 de state membre, inclusiv România, pentru că nu au transpus în legislație Codul european al comunicațiilor electronice.

Guvernul Orban a inițiat anul trecut un proiect de lege în acest sens, care a stârnit multe critici. Posibilitatea ca operatorii telecom să folosească gratuit mobilierul stradal pentru montarea de antene 5G și faptul că instalarea antenelor pe blocuri s-ar fi putut face doar prin decizia președintelui asociației de proprietari au fost principalele probleme semnalate de societatea civilă și de Avocatul Poporului.


Rămâne deci de văzut în ce formă va fi transpus în legislație noul Cod al Comunicațiilor astfel încât să nu fie contestat la Curtea Constituțională, aspect care ar face practic imposibilă demararea licitației 5G în acest an și drept urmare nici încasarea sutelor de milioane de euro la bugetul de stat.


  • Peste 4 milioane de români pot accesa însă servicii 5G, în lipsa așa numitei licitații 5G: Lista celor peste 30 de localități cu acoperire 5G

Deși așa numita licitație 5G riscă să nu aibă loc nici în acest an, peste 4 milioane de români din peste 30 de localități pot accesa aceste servicii, în condițiile în care România a fost a 3-a țară din UE care a lansat încă din 2019 servicii 5G comerciale.

Cum a fost posibil?
Licențele sunt neutre din punct de vedere tehnologic, operatorii telecom putând astfel furniza servicii în orice tehnologie - 3G, 4G sau 5G, în funcție de cererea din piață.

  • Serviciile comerciale 5G au fost lansate de operatorii prezenți pe piața din România în prima jumătate a anului 2019 folosind licențele de utilizare a spectrului de frecvențe radio în banda de 3,4 – 3,8 GHz pe care le dețineau deja, câștigate în urma licitației organizate de Autoritate în 2015. ANCOM acordă licențe neutre din punct de vedere tehnologic, ceea ce înseamnă că nu condiționează furnizarea serviciilor de comunicații electronice utilizând o anumită tehnologie”, a explicat miercuri Bogdan Iana, vicepreședinte ANCOM.

Serviciile 5G lansate până acum de Orange, Vodafone și RCS&RDS pot fi accesate în peste 30 de localități.


"În acest moment, în România sunt instalate peste 750 de stații de bază 5G (768 cifra exactă), servicii comerciale 5G fiind disponibile în peste 30 de localitati, dintre care zece mari municipii: București, Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca, Braşov, Sibiu, Constanţa, Oradea, Craiova şi Ploieşti, (dar și în zone mic urbane, cum ar fi Predeal, Bușteni, Năvodari, Bragadiru, Otopeni, Voluntari, Pantelimon și Popești-Leordeni, precum și în mai multe zone rurale, din punct de vedere al organizării administrative a teritoriului național, care în realitate se află în imediata vecinătate a unor municipii cum ar fi Cluj, Iaşi şi Sibiu: Apahida (CJ), Baciu (CJ), Florești (CJ), Horpaz (IS), Valea Lupului (IS) sau Șelimbăr (SB) sau in jurul municipiului Bucuresti (judet Ilfov): Berceni, Chiajna, Dobroeşti, Domneşti, Dudu, Glina, Jilava, Roşu, Ştefăneştii de Jos, Tunari etc.", a precizat, în data de 24 februarie 2021, Eduard Lovin, vicepreședintele ANCOM.







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1278 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by