​Există situații în care diverse agenții își doresc propriile sisteme și sunt îngrijorate de schimbul de date și / sau de servicii comune, acesta fiind unul dintre principalii factori pentru care România se află pe ultimul loc în UE la disponibilitatea serviciilor publice electronice pentru cetățeni și firme, se arată într-un raport dat publicității miercuri de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR). Dincolo de lipsa interoperabilității IT, a resurselor financiare ori dependența de unii furnizori IT, raportul arată că atât în mediul public cât și în cel privat se constată competențele digitale scăzute și deficit de specialiști IT.

Evidenta populatieiFoto: dgepmb.ro

Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei a anunțat miercuri că a finalizat analiza privind „Barierele Digitalizării mediului public şi privat din România”, document esențial care va sta la baza fundamentării și prioritizării proiectelor derulate prin fonduri europene pentru perioada de programare 2021-2027.

În absența acestei analize, fondurile nerambursabile din programele de finanțare ale Uniunii Europene nu ar fi putut fi accesate.

  • Barierele digitale din sectorul privat

Analiza a reliefat că, în mediul privat, barierele digitale sunt ȋn primul rând cele legate de capitalul uman:

  • competenţele digitale scăzute ale forţei de muncă
  • abilităţile digitale specifice managementului compeniei, deseori absent ȋn zona IMM-urilor
  • numărul de specialişti IT disponibili pentru zona IMM-urilor
  • lipsa finanţărilor pentru adoptarea tehnologiilor digitale avansate ȋnsoţite de sprijin și consultanță

De asemenea, neclaritatea şi lipsa de evoluţie coerentă a instrumentelor de e-guvernare reprezintă bariere în calea digitalizării companiilor, ȋn măsura ȋn care e-guvernarea poate asigura transparenţa normelor digitale cu privire la obligaţiile legale şi poate deveni un stimulent pentru adoptarea unor instrumente de conformare fiscală, legislativă, etc.

Click pentru a deschide

"Migrarea specialiștilor cu competențe avansate a avut un impact semnificativ la nivelul sectoarelor cheie din economia românească. Numărul angajaților cu studii superioare (învățământ secundar, post-secundar și terțiar) a scăzut în România, afectând sectoarele economice cheie. În plus, România are cel mai mic procent de absolvenți de învățământ terțiar, cu o rata de 26,3% pe segmentul de vârstă 30 -34 de ani (Eurostat, 2018).

În ceea ce privește migranții cu un nivel ridicat de educație, România a înregistrat cea mai mare creștere ca și țară de origine, cu aproximativ 4920 de mii de persoane (OCDE, 2017).

Prin urmare, prin reducerea procentului deja scăzut de specialiști de pe piața românească, fenomenul de ”brain drain” dăunează semnificativ stocului forță de muncă înalt calificată, precum și capacităților de reînnoire a capitalului uman.", se arată în raport.

Click pentru a deschide

Datele statistice referitoare la competențele digitale ale forței de muncă (angajați și șomeri) arată că se poate considera că o pondere ridicată a forței de muncă active din România nu are competențe digitale (această considerație poate fi făcută, în principal, dacă persoanele nu au folosit internetul în ultimele 3 luni). Astfel, în România, această pondere este de 2,7 ori mai mare decât media UE-28 (27% față de 10%) de 3,4 ori mai mare decât media UE-15 (27% față de 8%) și de 13,5 ori mai mare decât Finlanda, lider DESI (27% față 2%). De asemenea, ponderea României este mult mai mare decât cea a statelor Visegrad.

  • Barierele de digitalizare din sectorul public

Pentru sectorul public, analiza a avut ca bază de cercetare documentul de politică publică privind e-guvernarea și experiențele instituțiilor administrației publice în implementarea proiectelor de digitalizare. Astfel, barierele identitificate sunt cele patru evidenţiate și de politica publică în domeniul e-guvernării:

  • Lipsa unei arhitecturi IT, eficiente și eficace, de management general al serviciilor publice electronice
  • Lipsa sistemelor informatice necesare instituțiilor publice centrale pentru operaționalizarea serviciilor publice electronice
  • Insuficiența specialiștilor în e-guvernare și a resurselor umane în departamentele IT ale instituțiilor și autorităților publice și, corelat, a competențelor necesare pentru dezvoltarea și mentenanța serviciilor publice electronice
  • Lipsa unui cadru legislativ și procedural unitar și eficient pentru susținerea serviciilor publice electronice

Alte constatări din analiza ADR:

"Absența unor date, registre și cataloage coerente care să fie partajate între instituțiile publice constituie unul din principali factori pentru care un stat se clasează în partea de jos a clasamentelor europene. Există situații în care diverse agenții își doresc propriile sisteme și sunt îngrijorate de schimbul de date și / sau de servicii comune.

România nu a adoptat politici și proceduri generale pentru schimbul de date, cu excepția protocoalelor bilaterale încheiate între organizații.

Majoritatea ministerelor și agențiilor din România operează sisteme naționale critice în săli de calculatoare mici și dulapuri de servere.

Având în vedere că schimbul de date este operat doar pe baza unui protocol bilateral încheiat cu unele agenții, sub forma unui schimb lunar de fișiere și foarte rar online (servicii web), considerăm că această modalitate nu este eficientă în promovarea interoperabilității organizaționale. Protocoalele prevăd în general ce tip de informații sunt schimbate, când și cum sunt schimbate, dar nu și modalitățile de gestionare a schimbului anumitor tipuri de date (cu caracter special).

Instituțiile publice din România sunt, în general, slab deservite în ceea ce privește centrele de date. Majoritatea ministerelor și agențiilor din România operează sisteme naționale critice în săli de calculatoare mici și dulapuri de servere. Datele sunt copiate în rezervă (re-salvate) local, sau nu sunt re-salvate deloc.

Dezvoltarea unui centru de date integrat și activat în cloud este important, având în vedere lipsa recuperării în caz de dezastru și a centrelor de date standardizate în majoritatea organizațiilor."

Instrumentele naționale de e-guvernare P.C.U.e și Ghișeul.ro nu sunt utilizate la maximum de potențial, ceea ce afectează raportul dintre costurile de funcționare și mentenanță ale sistemelor IT aferente și beneficiile reale care ar putea fi obținute dintr-o mai mare utilizare a lor de către cetățeni sau organizații private.

Pentru a putea fi utilizate, instituțiile și autoritățile publice trebuie să se înroleze/să se înscrie în platformele IT aferente și să parcurgă o serie de etape administrative pentru a putea pune la dispoziția beneficiarilor servicii publice electronice dar și etape tehnice de interconectare a sistemelor IT proprii relevante cu cele ale acestor platforme.

În prezent sunt înscrise în Sistemul Electronic Național aproximativ 460 de instituții dintre cele peste 3.000 care au obligația de a se înregistra în Sistemul Electronic Național – în registrul electronic al instituțiilor și autorităților administrației publice din România.

În prezent nu există în legislația cadru la nivel național în domeniul e-guvernării o prevedere legală care să oblige instituțiile și autoritățile publice să furnizeze orice tip de serviciu public care presupune proceduri administrative pentru cetățeni sau persoane juridice private.

  • Ce probleme ar rezolva cartea electronică de identitate

În raport se mai arată că 'pentru a simplifica accesul la serviciile publice electronice, este necesară existența unui element unic de identificare, recunoscut de toate instituțiile și autoritățile publice și care poate consta într-o identitate electronică stocată pe cardul de identitate, ca și în cazul altor state membre ale Uniunii Europene.

În cartea electronică de identitate se înscriu, de obicei, un certificat digital pentru autentificare, un certificat digital pentru semnătură electronică, datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială și amprente digitale.

Nevalorificarea potențialului cărții electronice de identitate și a semnăturii electronice contribuie covârșitor la menținerea status quo-ului serviciilor publice încărcate de schimb de informații pe hârtie, marcate de semnături olografe și ștampile diverse."