DOCUMENT Cum vrea Guvernul să cheltuiască 2,4 miliarde de euro în următorii 10 ani pe digitalizarea serviciilor publice: Ce sisteme IT se pregătesc în Educație, Sănătate, Poliție ori Justiție

de Adrian Vasilache     HotNews.ro
Joi, 3 iunie 2021, 8:10 Economie | Telecom


Servicii publice electronice
Foto: Guvernul Romaniei
​Guvernul propune cheltuirea a aproximativ 2,4 miliarde de euro în următorii 10 ani pentru digitalizarea serviciilor publice, capitol la care România se află pe ultimul loc în UE, potrivit unui document de strategie care va fi adoptat joi de Executiv. Dincolo de crearea unui cloud guvernamental, pentru care Guvernul tocmai a alocat 500 milioane euro finanțare din PNRR, strategia vizează și dezvoltarea sistemelor informatice critice și a altor sisteme IT din sectoare cheie precum Educație, Sănătate, Cultură, Justiție, Poliție.

Guvernul se pregătește să adopte joi un document de politică publică în domeniul de e-guvernare care se vrea "foaia de parcurs a digitalizării României pentru următorii 10 ani", potrivit premierului Florin Cîțu.


De fapt este vorba de strategia scoasă în dezbatere publică în octombrie 2020 de Guvernul PNL, condus de Ludovic Orban, document de 200 de pagini realizat de firma de consultanță Ernst & Young contra sumei de peste 862.000 de lei (TVA inclus), strategie care a integrat practic observațiile primite între timp.

Documentul de strategie prezintă principalele probleme IT din administrația publică și propune o listă de 14 măsuri de soluționare a acestor deficiențe. Măsurile vizează promovarea unor servicii bazate pe principiul "doar o singură dată", respectiv creșterea numărului de cazuri în care administrațiile publice refolosesc informațiile electronice despre cetățeni sau întreprinderi pe care le dețin deja fără a le solicita din nou. Costul estimat pentru implementarea tuturor acestor măsuri ar fi de aproximativ 2,4 miliarde de euro în următorii 10 ani.

Pe de altă parte, birocrația care ar fi eliminată ar duce la economii de 1,8 miliarde de euro și la investiții străine de 2,3 miliarde euro în 10 ani.

Nu vom mai repeta lista problemelor și a celor 14 măsuri de soluționare propuse, pentru că sunt aceleași.

Ce sisteme IT se pregătesc în Educație, Sănătate, Poliție ori Justiție


Este interesant însă de prezentat în amănunt Măsura 8, una din cele 14 măsuri de soluționare care prezintă ce sisteme IT critice, precum și sisteme IT din domenii cheie vrea Guvernul să dezvolte pe termen lung:

Măsura 8: Dezvoltarea sistemelor informatice critice, precum și a altor sisteme informatice asociate unor domenii sau sectoare cheie de intervenție publică


În cadrul acestei politici publice, sistemele informatice critice sunt:

1. Sistemul informatic gestionat la nivelul Centrului Național pentru Informații financiare (CNIF)
care deservește domeniul fiscal și vamal pentru nevoile Ministerului Finanțelor (MF), al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC).

La nivelul CNIF se înregistrează în prezent un număr mare de aplicații pe o infrastructură cu deficiențe de funcționalitate. Soluțiile sunt învechite tehnologic și funcțional (de exemplu, soluțiile IT pentru trezorerie).

Deși s-au realizat o serie de achiziții, numărul mare de aplicații IT conduce încă la înregistrarea de dificultăți și carențe în asigurarea mecanismelor de interoperabilitate.

Implementarea politicii publice în domeniul eguvernării are în vedere reproiectarea întregului sistem informatic ca un singur sistem integrat, prin aducerea la un numitor comun al tehnologiilor hardware și software pentru o mai facilă gestionare, cu accent pe scalabilitate și securitate.

Procesul nu este încă finalizat, fiind în derulare conform unor etape care permit migrarea tehnologiilor fără înregistrarea de întreruperi de activitate, însă trebuie ținută seama de aspectele impuse ca repetitivitate din cauza ciclurilor de viață tehnologice specifice pentru hardware și software.

Transformarea sistemului informatic care susține activitatea MF, ANAF și DGAMC va conduce nu doar la fluidizarea și eficientizarea activităților interne ale organizației în ansamblu, ci va avea impact pozitiv și asupra coerenței și sarcinilor administrative ale activităților de administrare a domeniului fiscal și vamal pentru operațiunile realizate de către contribuabili.

2. Sistemul informatic al Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP)


Sistemul informatic al CNPP este critic pentru susținerea activităților de înregistrare a pensionarilor și de gestiune a plății pensiilor, cu impact asupra serviciilor publice electronice de care pot beneficia peste 4,5 milioane de pensionari din România.

Sistemul informatic al CNPP va fi actualizat atât din punct de vedere funcțional, cât și din perspectiva infrastructurii necesare. De asemenea, se va avea în vedere digitalizarea completă a datelor istorice legate de administrarea pensiilor pentru extinderea serviciilor publice electronice existente.

3. Sistemul informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS)

Platforma informatică a asigurărilor de sănătate (PIAS) gestionată de CNAS, cuprinde Sistemul informatic unic integrat (SIUI), Sistemul național al cardului de asigurări sociale de sănătate (CEAS), Sistemul național de prescriere electronică (SIPE) și Sistemul dosarului electronic de sănătate al pacientului (DES) și gestionează un număr de peste 18 milioane de persoane beneficiare de servicii medicale și medicamente, un număr de peste 70.000 de utilizatori reprezentând furnizori de servicii medicale și medicamente, peste 700.000 de servicii raportate și validate zilnic.

Echipamentele (hardware) din PIAS au fost achiziționate începând cu 2002 şi majoritatea sunt perimate, „end of production„, „end of life„ nu se mai produc piese de schimb pentru înlocuirea celor defecte și nu se mai poate asigura atingerea obiectivelor funcționale, având în vedere creșterile importante ale numărului de furnizori şi de servicii medicale de la cele de la nivelul anului 2002 la cele din prezent.

În plus, operațiile cu datele din PIAS se fac direct pe baza de producție, datele sunt accesate simultan de foarte mulți utilizatori, iar volumul acestor date fiind mare, procesul este îngreunat, ajungându-se des la blocaje și chiar la necesitatea reinițializării proceselor.

Deficiențele tehnologice ale PIAS fac ca CNAS să nu reușească integrarea corectă cu sistemele informatice ale furnizorilor de servicii medicale aflați în contract. De asemenea, vechimea tehnologiilor și soluțiilor arhitecturale ale PIAS fac ca platforma să nu poată opera cu modulele recomandate la nivel european (building blocks europene) făcând sistemul ilizibil și deseori inaccesibil pentru furnizorii sau asiguratorii transfrontalieri din UE.

Având în vedere magnitudinea problemelor și disfuncționalităților este nevoie de redimensionarea PIAS, standardizarea și actualizarea sa la necesitățile actuale impuse de numărul efectiv al conexiunilor și de cerințele de prelucrare a datelor.

Documentul de strategie menționează apoi că tot în cadrul acestei măsuri se vor aloca resursele necesare pentru acțiuni de digitalizare a funcționării unor instituții și autorități publice din domenii precum: educație, cultură, sănătate, judiciar, afaceri interne, protecția mediului înconjurător, administrație publică, securitate cibernetică, date deschise.

În domeniul Educației:

  • Digitizarea arhivelor de diplome, fișe matricole, cataloage și alte documente relevante din cadrul Ministerului Educației și a instituțiilor de învățământ.

Ministerul Educației a făcut în ultimii ani eforturi pentru creionarea și demararea unor inițiative de digitalizare destinate eficientizării atât a activității proprii, cât și creșterii calității proceselor de învățământ și a gradului de satisfacție la nivelul publicului.

În acest cadru a fost dezvoltată inițiativa Sistemul Integrat de Management al Școlarității (SIMS) prin care se vor digitaliza principalele documente care însoțesc procesul de învățământ, cum ar fi cataloagele, fișele matricole și diplomele școlare. Se vor introduce inclusiv metode electronice de gestiune și eliberare a actelor oficiale, precum diplomele, pe baza datelor din cadrul sistemului, ceea ce va facilita sensibil interacțiunea cu cetățeanul și va crește satisfacția acestuia în raport cu serviciile oferite de sistemul educațional public.

În aceeași ordine de idei, SIMS va utiliza datele de prezență și de notare acumulate în Catalogul Electronic pentru a putea efectua diverse analize aprofundate, avansate, ale datelor. Pe lângă rapoarte, situații și statistici relevante de uz intern și chiar public, prelucrarea informațiilor prin mijloacele moderne (Big Data/Machine Learning) va putea genera informații necesare despre evoluția procesului de învățământ și al factorilor care îl influențează.

  • Realizarea unui centru de resurse IT sub forma unui Cloud Educațional la nivelul Ministerului Educației:

Gradul de informatizare al unităților de învățământ din România este unul îngrijorător de scăzut, ceea ce împiedică dezvoltarea proceselor de învățământ dincolo de niște limitări impuse de înapoierea tehnologică a infrastructurii. Situația nu este mult mai bună nici la nivel central, unde infrastructura existentă este foarte veche, cu câteva excepții.

Sistemele centrale precum SIUI rulează pe o infrastructură învechită, cu performanțe mult sub necesar și se impune migrarea acestora pe o infrastructură care să asigure resursele de calcul necesare într-un mediu modern, ușor de administrat și cu un ciclu de viață previzibil.

Astfel, este oportună demararea unei inițiative de creare a unui Cloud Educațional care să sprijine implementarea politicilor din cele mai variate domenii prin eficientizarea operațiunilor IT care pot fi un factor extrem de important în asigurarea activității de zi cu zi a tuturor funcționarilor din zona de educație și a cadrelor didactice.

În domeniul Culturii:


  • E-patrimoniu – Sistem Integrat de Digitalizare Patrimoniu:

Lista Monumentelor Istorice din România a fost realizată în 2010, după care a fost actualizată în anul 2015.

În vederea punerii în valoare a monumentelor istorice, este necesară o abordare eficientă și practică, în concordanță cu tendințele europene în domeniu. În acest context, devine imperativă realizarea unei baze de date complete și actualizate privind starea monumentelor din România, prin utilizarea de mijloace TIC (scanare 3D, istoric, regim juridic).

Inventarierea patrimoniului cultural este necesară pentru îmbunătățirea managementul și protecției patrimoniului, precum și pentru promovarea publică.

  • Laborator de inovare pentru utilizarea tehnologiilor digitale - Castelul interactiv și reconstrucții digitale ale monumentelor dispărute.

Este nevoie de dezvoltarea unor modele noi de expunere a patrimoniului prin utilizarea tehnologiilor digitale.

  • E-audiență - Sistem Integrat de colectare a datelor statistice pentru instituțiile de cultură.

Colectarea de date statistice sprijină sectoarele culturale și creative pentru a-și spori productivitatea prin intermediul analizelor rezultate. Pentru organizațiile culturale datele pot oferi informații semnificative.

Colectarea de date nu numai că permite organizațiilor culturale să înțeleagă mai bine audiențele lor, dar datele colectate pot fi utilizate pentru a ajuta la dezvoltarea planurilor de afaceri și a strategiilor de organizare. Se va avea în vedere crearea unor sisteme informatice care să permită atât organizațiilor culturale să înțeleagă, să compare și să aplice informații despre audiență, cât și autorităților publice centrale și locale să dezvolte politici publice adecvate în domeniu.

  • Edu-Cultura - Sistem Integrat de Resurse Culturale pentru Educație. Este nevoie de creșterea utilizării resurselor culturale digitale în procesul educațional în cadrul unui program larg de activități care să permită utilizatorilor să descopere, să partajeze și să contribuie la o colecție de patrimoniu online.

În domeniul Sănătății:

  • Observatorul național pentru date în sănătate. Obiectivul acestui observator va fi acela de a aduna și agrega datele din domeniul sănătății în scopul elaborarii politicilor publice în domeniu.

Una dintre primele măsuri ale Observatorului va fi aceea de a moderniza sistemul statisticii medicale din România (care a fost proiectat în anii 70) pe suport hârtie prin îmbunătățirea utilizării soluțiilor TIC în sănătate.

Observatorul va adopta acele soluții tehnice ieftine şi sigure pentru realizarea unui sistem informațional capabil să genereze statisticile și analizele necesare Ministerului Sănătății. Proiectul presupune și valorificarea datelor din Registrele naționale de sănătate.

  • Soluții digitale în infrastructura din sănătate (digitalizare internă și externă a instituțiilor medicale), de exemplu: registre, soluții IT de programare a intervențiilor chirurgicale, raportare a diverselor date statistice. Pentru a fi eficace, măsurile din domeniul e-sănătății presupun cooperarea tuturor actorilor din sectorul sanitar, la nivel național.

Pentru a face posibilă funcționarea sistemelor CNAS și MS este necesar să se creeze condițiile pentru utilizarea soluțiilor TIC la nivelul instituțiilor medicale din teritoriu, inclusiv prin armonizarea cadrului legislativ, crearea unei infrastructuri tehnice comune, dezvoltarea soluțiilor de e-sănătate în sectorul sanitar.

  • Uniformizarea fluxurilor informaționale (up-grade soft, dezvoltarea sistemelor informatice/achiziție echipamente).
  • Operaționalizarea Agentiei de eHealth. Inițiativa va avea în vedere, printre altele, realizarea hubului de servicii e-Health, dezvoltarea de noi servicii de e-Health, dezvoltarea Registrului Regiștrilor în domeniul sănătății.

În domeniul Judiciar:


  • Dezvoltarea sistemului informatic centralizat ECRIS de management al din sistemul judiciar. Inițiativa urmărește: îmbunătățirea managementului electronic al dosarelor judiciare din instanțe și parchete; publicarea de date din dosare pe portalul instanțelor pentru informarea cetățenilor și a practicienilor din justiție; realizarea unei proceduri electronice naționale de primire și comunicare a actelor procesuale; interconectarea și dezvoltarea bazelor de date ale instanțelor, parchetelor, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Ministerului Public, Inspecției Judiciare, Ministerului Justiției, Administrației Naționale a Penitenciarelor, Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, Direcției Naționale de Probațiune, precum și interconectarea cu alte baze de date aparținând instituțiilor din subordinea MAI, Autoritatea pentru Cetățenie.
  • Sistem AI în domeniul justiției care să asiste judecătorii în elaborarea hotărârilor judecătorești. Inițiativa urmărește, printre altele, scăderea timpilor de redactare a hotărârilor și implicit de soluționare a dosarelor.

În domeniul Afacerilor Interne:

  • Digitalizarea fluxurilor de lucru ale Poliție Române, cu impact asupra societății civile – PES POL. Servicii publice ce se doresc a fi digitalizate în proiect sunt documente/avize emise de Poliția Română cu aplicare în următoarele domenii: rutier, transporturi, arme și muniții, integritate comportamentală, securitate etc.
  • Constituirea registrului cu dosare proprii al cetățeanului în Cloud-ul MAI (pașapoarte, autoturisme, evidența populației, permise de conducere, etc.) cu management de documente și interoperabilizare cu platforme la nivel național/european. Proiectul vizează acces unificat online la dosarul de date personale, stare civilă, permis auto ș.a.m.d.; verificarea modului de utilizare a datelor proprii de către administrația publică; posibilitatea de reutilizare electronică a datelor proprii în relația cu alte entități.
  • Dezvoltarea componentei de help-desk și interacțiune cu cetățenii/consumatorii de servicii electronice pentru serviciile electronice furnizate din Cloud-ul MAI. Proiectul vizează dezvoltarea unei componente de help-desk și interacțiune cu cetățenii/consumatorii, de servicii electronice atât în back office, cât și în front office. Soluția implementată va asigura preluarea, înregistrarea, urmărirea și soluționarea sesizărilor/problemelor cetățenilor pentru serviciile electronice furnizate din Cloud-ul MAI.

În domeniul Protecției Mediului înconjurător:

  • Platforma de management privind acordarea finanțărilor din fondul de mediu. Inițiativa vizează dezvoltarea unei interfețe cu cetățean și persoane juridice pentru facilitarea aplicării și raportării în cadrul programelor de finanțare a proiectelor din fondul de mediu.
  • Platforma pentru colectarea taxelor de mediu. Inițiativa urmărește dezvoltarea unei interfețe cu cetățean și persoane juridice pentru facilitarea achitării obligațiilor către fondul de mediu.
  • Trasabilitatea containerelor ce transportă produse cu impact asupra mediului. Inițiativa vizează monitorizarea printr-un sistem informatic a produselor cu impact asupra mediului.
  • Crearea și popularea unui set de baze de date care să conțină/să servească date (inclusiv geospațiale) pentru aplicații care să furnizeze servicii publice digitale solicitanților persoane fizice, juridice și pentru susținerea procesului decizional guvernamental. Bazele de date avute în vedere trebuie, printre altele să: ofere posibilitatea interconectării cu baze de date ce conțin informații relevante, aflate în gestiunea altor autorități (APIA, ANCPI, AFIR, ANAF, etc.) și posibilitatea solicitantului să contribuie activ la procesul decizional prin încărcarea voluntară a informațiilor necesare conform solicitărilor legale.

În domeniul Administrației Publice:


  • Portal unic de acces pentru unitățile administrativ teritoriale din România. Inițiativa vizează punerea la dispoziție a unui serviciu de tip cloud, administrat de MDLPA, care să includă mentenanță și în care unitățile administrativ teritoriale își pot găzdui gratuit paginile de internet.

În domeniul Securității Cibernetice:

  • Proiecte ce au în vedere infrastructuri necesare pentru a spori securitatea cibernetică și a crește încrederea în conținutul online și digital, precum dezvoltarea platformelor de raportare a incidentelor de securitate cibernetică. Deoarece majoritatea rețelelor și a sistemelor informatice au operatori privați, cooperarea dintre sectorul public și cel privat este esențială.

În domeniul Datelor Deschise:


  • Proiecte vizând dezvoltarea de sisteme informatice bazate pe proceduri standardizate care să integreze datele de tip „deschise” și care să țină cont de nevoia de consum a cetățenilor și mediului de afaceri pentru date de acest tip. În ce privește Open Data, se impune continuarea eforturilor pentru dezvoltarea de platforme care să pună la dispoziția publicului date din sistemele publice, conform Directivei nr. 2019/102461 (Directiva PSI).
  • În vederea îndeplinirii cerințelor Directivei PSI ar trebui dezvoltate sisteme informatice care să favorizeze procesul guvernamental de luare al deciziilor cu ajutorul datelor deschise. De asemenea, aceste sisteme trebuie să asigure disponibilitatea datelor deschise pentru sistemele de tip AI.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















3374 vizualizari

  • +8 (8 voturi)    
    ... (Joi, 3 iunie 2021, 9:02)

    mihai_mi [utilizator]

    Oare cine va implementa aceste sisteme?? Firmele serioase nu se incurca cu statul roman. Firmele care se incurca cu statul roman si-au dovedit incompetenta.
  • +2 (2 voturi)    
    Suna frumos insa ... (Joi, 3 iunie 2021, 9:46)

    Carcalete [utilizator]

    ... cu cine implementezi? Tot cu "aia"? Iar incepe parandaratul???
  • +3 (3 voturi)    
    pai (Joi, 3 iunie 2021, 10:14)

    hanu [utilizator]

    "nu aveti copie dupa buletin"... parca vad....sau "a cazut sistemul veniti maine" :))
  • +2 (2 voturi)    
    ce (Joi, 3 iunie 2021, 10:48)

    gicutotala [utilizator]

    roz este viitorul
    (din nou)
  • +3 (3 voturi)    
    Cine le face/actualizeaza/verifica/utilizeaza? (Joi, 3 iunie 2021, 14:07)

    bigbrother [utilizator]

    Sau iar statul roman se trezeste "prizonier" unor firme private care cer apoi sume imense de bani pentru mentenanta, actualizare etc sau mai rau, statul nici nu poate alege alt furnizor pt ca softul a ramas in proprietatea firmei dezvoltatoare?

    In plus, cine actualizeaza si utilizeaza aceste date? Avem deja experienta a milioane de euro aruncati pe tot felul de portaluri cu content expirat, sau experienta ghiseul.ro unde inca se mai roaga de institutii sa se inroleze in sistem. Si in final, avem experienta interactiunii cu instutitiile publice care nu vor scapa usor de meteahna cu stampila si "faceti dvs o cerere" sau "declaratiile online se depun la etajul 1"

    Inteleg si sustin cu ambele maini digitalizarea si automatizarea proceselor, e musai sa ajungem in secolul 21. Dar e musai sa fie facute si gandite pentru viitor, cu decizii si legi clare care sa nu impiedice aceste procese. Altfel iar aruncam banii pe fereastra si iar trec ani din viata noastra..
  • +1 (1 vot)    
    cloud educational (Joi, 3 iunie 2021, 14:27)

    e.o. [utilizator]

    Desigur. Alti bani, alta distractie.

    Avem deja un cloud privat administrat de ICI. In principiu este utilizabil de catre orice institutie din zona bugetara.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by