Grupul DIGI/RCS&RDS, controlat de miliardarul orădean Zoltan Teszari, se va extinde pe piața din Portugalia, după ce a câștigat luna trecută mai multe frecvențe radio în cadrul unei licitații de spectru, se arată în raportul financiar publicat pe bursă de DIGI. Raportul mai arată că în urma respingerii de a participa la licitația 5G din Ungaria, reclamațiile DIGI au ajuns la Curtea Europeană de Justiție.
- "La data de 27 octombrie 2021, Autoritatea de Telecomunicatii din Potrugalia (ANACOM) a finalizat licitatia inceputa la data de 22 decembrie 2020 pentru atribuirea drepturilor de utilizare a frecventelor in benzile 700 MHz, 900 MHz, 1800 MHz, 2.1 GHz, 2.6 GHz si 3.6 GHz. ANACOM a desemnat Dixarobil Telecom, Sociedade Unipessoal, Lda. (Dixarobil), filiala din Portugalia a Grupului, drept castigatoare a drepturilor de utilizare a frecventelor in benzile de 900 MHz (2x5 MHz), 1800 MHz (2x5 MHz), 2.6 GHz (2x5 MHz FDD si 25 MHz TDD), 3.6 GHz (40MHz). Pretul aferent acestor drepturi este de 67,34 milioane euro.", se arată în raportul publicat vineri pe BVB de grupul DIGI.
În comunicatul de presă transmis vineri de companie, Serghei Bulgac, CEO al Digi Communications subliniază că "licențele de spectru obținute recent în Portugalia vor permite grupului să își extindă activitatea pe o nouă piață cu servicii de telecomunicații de înaltă calitate, la prețuri accesibile, bazate pe cele mai recente tehnologii".
Problemele DIGI din Ungaria: Respingerea participării la licitația 5G a ajuns la Curtea Europeană de Justiție
Amintim faptul că grupul DIGI și-a anunțat investitorii în data de 29 martie 2021 că a încheiat un acord preliminar și neobligatoriu pentru vânzarea Digi Ungaria și a filialelor Invitel Ltd și I TV Ltd către 4iG Plc, unul dintre operatorii de top de pe piața de IT și telecomunicații din Ungaria. Grupul DIGI, care în România deține RCS&RDS, s-a judecat cu autoritățile ungare, după ce a fost respins de la participarea la licitația 5G din această țară, dar a pierdut definitiv procesul în luna februarie din acest an. Compania are peste 1,1 milioane de abonați în Ungaria, o piață pe care activează de peste 23 de ani.
Cum explică DIGI motivul pentru care s-a adresat Curții Europene de Justiție:
La data de 13 septembrie 2019, ANMTU (n.a Arbitrul telecom din Ungaria) a emis un ordin prin care a respins participarea Societatii (Digi Communications N.V) la licitatia publica organizata în Ungaria pentru achiziția de frecvente de telecomunicatii mobile, cu intentia de a fi utilizate in dezvoltarea retelei de telecomunicatii din Ungaria.
"Principalul argument al autoritatii a fost ca Societatea nu ar fi intentionat sa participe la licitatia publica cu buna-credinta, autoritatea presupunand în mod eronat ca Societatea a participat la licitatie pentru a evita potentiala descalificare a Digi Ungaria. De asemenea, ANMTU a presupus ca societatii Digi Ungaria nu i s-ar fi permis sa participe la licitatie din cauza presupuselor incalcari privind achizitia Invitel, asupra carora insa nu exista o decizie finala a autoritatii de concurenta. ANMTU a presupus in mod eronat faptul ca in situatia in care Societatea ar fi participat cu succes la licitatie, aceasta s-ar fi aflat in imposibilitatea de a furniza servicii de telecomunicatii in Ungaria, pentru ca nu este inregistrata ca operator de servicii si nu detine infrastructura si frecvente de banda.
Societatea a atacat ordinul ANMTU catre Presedintele ANMTU. Astfel cum s-a indicat in cererea formulata, ordinul ANMTU a fost emis in baza unor acuzatii subiective, si nu in baza unor motive obiective si a prevederilor procedurale aplicabile. Consideram ca Societatea a indeplinit toate prevederile aplicabile aferente documentatiei licitatiei si nu exista motive obiective in temeiul carora sa fie respinsa inregistrarea ca participant al Societatii la licitatie. Societatea a actionat cu buna-credinta si nu a indus, respectiv nu a avut intentia de a induce, in eroare ANMTU. Mai mult, consideram ca inclusiv in situatia in care Digi Ungaria ar fi participat la licitatie nu ar fi existat motive formale de respingere a acestuia.", se arată în raportul DIGI.
- La data de 27 noiembrie 2019, Presedintele ANMTU a respins contestatia introdusa de companie in baza acelorasi motive indicate in ordin.
- La data de 29 noiembrie 2019, am atacat in instanta - la Curtea Metropolitana din Budapesta - decizia Presedintelui. De asemenea, am introdus trei cereri de suspendare a licitatiei pana la solutionarea dosarului principal, care au fost respinse si in fond si in apel.
- Prin sentinta pronuntata la data de 4 noiembrie 2020, Curtea Metropolitana din Budapesta a respins cererea Societatii. Prima instanta a stabilit ca regulile procedurale ale licitatiei pentru 5G au fost conforme cu cerintele legale si ca, in mod corect, ANMTU a respins inregistrarea Societatii la procedura de licitatie.
- Cu privire la apelul formulat de Societate, Curia, la data de 4.02.2021, a pronuntat hotararea prin care a mentinut hotararea primei instante si a respins apelul Societatii. Decizia este finala si a fost comunicata Societatii la data de 8 martie 2021.
- Societatea a formulat o plangere privind unitatea juridica la data de 7 aprilie 2021 si, de asemenea, o plangere constitutionala la data de 7 mai 2021, aceasta din urma procedura fiind in derulare. Plangerea pentru unitate juridica a fost respinsa si Societatea a decis sa formuleze o noua plangere constitutionala cu privire la aceasta, care a fost depusa la data de 9 iulie 2021.
- Mai mult, la data de 16 aprilie 2020, am introdus o cerere, solicitand Curtii Metropolitane sa anuleze decizia ANMTU cu privire la fondul cauzei, emisa la data de 1 aprilie 2020, cerere pe care ANMTU a inaintat-o instantei de judecata. Magyar Telekom a intervenit in cadrul procedurii in fata instantei in favoarea ANMTU.
- - Curtea Metropolitana a stabilit termenul de judecată in acest caz pentru data de 13 ianuarie 2021. Ulterior, a solicitat Reclamantului sa depuna o sumarizare cu privire la calitatea sa si a programat urmatorul termen pentru data de 31 martie 2021. Potrivit instintarii transmise de Curtea Metropolitană la data de 25 martie 2021, termenul de judecata a fost anulat din cauza situatiei cauzate de COVID -19. Curtea Metropolitana a specificat ca nu mai este necesar un nou termen in cauză pentru a pronunta o hotarare.
- - La data de 6 aprilie 2021 am formulat o noua cerere, sustinand calitatea noastra de reclamant in cadrul procedurilor, in special din perspectiva jurisprudentei europene.
- La data de 18 mai 2021, Curtea Metropolitana din Budapesta a decis sa suspende procedurile legate de plangerea formulata de DIGI NV impotriva licitatiei 5G si sa transmita intrebarile adresate catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene.
- Intrebarile adresate sunt legate de calitatea Digi NV de reclamant in aceasta procedura, respectiv daca DIGI NV poate contesta decizia NMHH referitoare la licitatia 5G in conditiile in care nu a fost destinatarul deciziei. Am fost instiintati, la data de 21 iulie 2021, cu privire la cererea de pronuntare a unei hotarari preliminare si totodata cu privire la posibilitatea de a inainta observatii scrise cu privire la cauza in termen de 3 luni si 10 zile de la momentul înstiintarii. DIGI NV a formulat observatii scrise la Curtea Europeana de Justitie in 29 octombrie 2021.
Pentru mai multe detalii despre litigiile DIGI - în raport.
DIGI a anunțat în primăvara acestui an că își vinde afacerile din Ungaria. Nicio noutate însă până acum
De notat faptul că la finele lunii martie 2021, grupul DIGI și-a anunțat luni investitorii că a încheiat un acord preliminar și neobligatoriu pentru vânzarea Digi Ungaria și a filialelor Invitel Ltd și I TV Ltd către 4iG Plc, unul dintre operatorii de top de pe piața de IT și telecomunicații din Ungaria.
Grupul DIGI, care în România deține RCS&RDS, s-a judecat cu autoritățile ungare, după ce a fost respins de la participarea la licitația 5G din această țară, dar a pierdut definitiv procesul în luna februarie din acest an. Compania are peste 1,1 milioane de abonați în Ungaria, o piață pe care activează de peste 23 de ani.
Achiziția ar fi urmat să fie finalizată până în luna septembrie a anului 2021, după ce se va încheia procesul de due-diligence pentru Digi Ungaria si filialele sale, și se va semna contractul de vânzare-cumpărare, pe baza acordului autorității de concurență, potrivit anunțului de la acea dată.
Suntem în luna noiembrie 2021 și nu s-a mai comunicat nimic legat de vânzarea afacerilor DIGI din Ungaria. Mai mult, acest episod nu este menționat deloc în raportul DIGI.
Evoluția veniturilor și a numărului de clienți în toate piețele în care activează
Grupul a înregistrat venituri în valoare de 1.1 miliarde Euro, în creștere cu 12% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, iar baza unităților generatoare de venit (RGU) s-a majorat cu 12%, ceea ce indică o extindere substanțială a serviciilor furnizate (RGU), în cuantum de 19,9 milioane Euro, în contrast cu 17,7 milioane (la 30 septembrie 2020).
59% din veniturile consolidate au fost generate de activitățile de pe piața principală, România, căreia îi corespund 69% din totalul unităților generatoare de venituri. În ceea ce privește performanța câștigurilor, Spania continuă să mențină poziția secundară în rândul țărilor, cu o dinamică accelerată în primele nouă luni ale anului, care asigură 26% din totalul veniturilor, urmată de Ungaria (14%) și Italia (2%).
Creșterea semnificativă a bazei de clienți la nivelul întregului Grup constituie motorul care a determinat rezultatele puternice. Serviciile de telecomunicații mobile au atins 7,3 milioane RGU (+ 18% față de 30 septembrie 2020), serviciile de pay-tv au depășit 6 milioane (+7% RGU față de 30 septembrie 2020) și serviciile de internet fix s-au situat la 4,8 milioane RGU (+17% față de 30 septembrie 2020).
