Două noi companii românești au fost autorizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru utilizarea de tehnologii, echipamente și programe software în cadrul infrastructurilor IT de interes național, precum și în rețelele 5G, potrivit unor decizii publicate în Monitorul Oficial. Una dintre companii furnizează servicii de pază și sisteme de alarmă inclusiv pentru Ambasada statului Israel și Banca Leumi, în timp ce alta furnizează echipamente IT și are mai multe contracte cu STS, CSM și ministere.

Aviz CSAT pentru 5GFoto: Captura Monitorul Oficial

Premierul Nicolae Ciucă a semnat vineri, 14 ianuarie 2022, alte două decizii privind autorizarea unor firme de a utiliza tehnologii, echipamente și programe software în în cadrul infrastructurilor IT de interes național, precum și în rețelele 5G, după ce în prealabil aceste companii au primit autorizarea CSAT în luna decembrie 2021.

Este vorba de Compania de Pază R.O și de firma Concept Electronics.

Cine controlează cele două companii și ce afaceri au

1. Compania de Paza R.O are ca asociat unic pe Ciparidis Alexandru (36 de ani), potrivit datelor de la Registrul Comerțului consultate de HotNews.ro.

Compania are sediul social în satul Fundeni Ilfov și potrivit site-ului propriu furnizează servicii de pază și protecție, monitorizare și intervenție, proiectare și instalare sistemele de alarmă.

Compania furnizează servicii pentru Ambasada statului Israel în România, Leumi Bank România și pentru companii precum Vodafone, Lidl ori Decathlon. În 2019, firma a câștigat prin procedură simplificată un contract de peste 240.000 de lei pentru furnizarea unui sistem control acces și supraveghere către Clubul Sportiv al Armatei Steaua București (UM 02301), potrivit datelor din SEAP.

Cele mai recente date de la Ministerul de Finanțe arată că firma a avut în anul 2020 afaceri de aproape 66 milioane de lei, un profit net de peste 400.000 lei, având un număr mediu de peste 1500 de angajați.

2. Cea de-a doua firmă, Concept Electronics, are ca asociați pe Dragoiu-Dragoman Dan Nicolae (62 de ani) care deține o cotă de participare de 90% și pe Dragoiu Dragoman Daniela Cătălina (62 ani), cu o cotă de participare în societate de 10%, conform datelor de la Registrul Comerțului consultate de HotNews.ro.

Datele din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) arată că firma a câștigat mai multe contracte publice pentru furnizarea de echipamente IT către Serviciul de Telecomunicații Speciale, Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Externe, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul pentru Tehnologii Avansate din cadrul SRI, Universitatea Națională de Apărare 'Carol I', Transgaz ori Romatsa.

Cateva exemple de contracte pentru STS:

- noiembrie 2021: furnizare computere portabile dezvoltare și administrare aplicații Apple iOS, cu o valoare de 294.000 de lei

- septembrie 2021 - echipamente și aplicații informatice pentru modernizarea, consolidarea, securitatea cibernetică și reziliența infrastructurii de servicii și comunicații a STS” - Solutie protectie antiddos, cu o valoare de peste 250.000 de lei.

- iulie 2021 - Concept Electronics și alte 3 companii au câștigat în mod separat un acord cadru de 5 milioane de lei cu STS pentru furnizarea de dispozitive criptografice de tip token USB.

Potrivit datelor de la Ministerul de Finanțe, Concept Electronics a avut în 2020 o cifră de afaceri de peste 7,8 milioane de lei, un profit net de peste 28.000 de lei și un număr mediu de 8 angajați.

Starc4Sys, primul furnizor autorizat de CSAT în baza legii 5G promulgate anul trecut de Iohannis / Care va fi soarta Huawei în România?

Starc4Sys este primul furnizor care a primit avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru utilizarea de tehnologii, echipamente și programe software în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum și în rețelele 5G din România, potrivit unei decizii semnate vineri, 7 ianuarie, de premierul Nicolae Ciucă. Este primul aviz obținut conform legii 5G promulgate anul trecut, un act care ar putea exclude chinezii de la Huawei din rețelele telecom din țară.

Președintele Klaus Iohannis a semnat vineri, 11 iunie 2021, decretul pentru promulgarea Legii privind securitatea rețelelor 5G, un act normativ care ar putea exclude chinezii de la Huawei din rețelele operatorilor de comunicații.

Echipamentele și programele unui producător 5G care nu obține avizul CSAT mai pot fi folosite doar 5 ani în nucleul rețelelor telecom, iar restul echipamentelor 7 ani. Adoptarea acestei legi este una din condițiile lansării 5G, prin care statul speră să atragă peste 500 milioane de euro.

Potrivit legii, autorizarea producătorilor de echipamente și programe 5G se acordă prin decizie a prim-ministrului, pe baza avizului conform al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în termen de 4 luni de la data solicitării.

Ce se întâmplă dacă un producător 5G nu obține avizul CSAT: Operatorii telecom mai pot folosi echipamentele ce țin de rețeaua de acces și transport timp de 7 ani, iar elementele ce țin de nucleul rețelelor doar 5 ani

Potrivit unui amendament al comisiilor juridică, economică, de apărare şi pentru comunicaţii din Senat, amendament însuşit de plen, furnizorii care vor fi în situaţia de a li se retrage autorizaţiile pot folosi echipamentele pentru un termen de 7 ani în cazul reţelelor şi pentru zona de nucleu - 5 ani.

Amendamentul, inițiat de senatorii PNL, USR, PSD, UDMR membri ai comisiilor raportoare și admis cu unanimitate de voturi este următorul:

  • "Tehnologiile, echipamentele și programele software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum și în rețelele de comunicații electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicații electronice de tip 5G, ai căror producători nu obțin autorizare potrivit prevederilor prezentei legi, pot fi utilizate pentru o perioadă de 7 ani, cu excepția celor din nucleul rețelei, care pot fi utilizate pentru o perioadă de 5 ani, perioade ce se calculează de la data intrării în vigoare a prezentei legi."

Cum a fost motivată introducerea acestui amendament:

"Prin amendament se propune ca elementele ce țin de rețeaua de acces radio și transportul traficului aferent acesteia, să mai fie utilizate pentru o perioadă de 7 ani, cu motivația că acest tip de echipamente au un impact însemnat inclusiv din punct de vedere financiar asupra rețelelor existente, iar activitățile ce se referă la înlocuirea acestora sunt mult mai consumatoare de resurse, inclusiv a resurselor de timp. În același timp, riscul de securitate cibernetică este unul limitat.

Pe de altă parte, elementele ce sunt incluse în nucleul rețelei (sau 'core network') reprezintă un risc de securitate semnificativ mai mare la nivel național și pentru rețea în ansamblul său. Prin nucleul rețelei se identifică partea centrală a unei rețele mobile de comunicații electronice care asigură servicii utilizatorilor potrivit profilului acestora și care este responsabilă de realizarea unor funcții critice precum autentificarea, localizarea, rutarea."

Miza adoptării Legii 5G: Lansarea licitației din care statul ar putea câștiga peste 500 milioane de euro / Ce pierderi ar avea chinezii de la Huawei

Intrarea în vigoare a legii securității rețelelor 5G, care ar putea exclude chinezii de la Huawei din rețelele de comunicații din România, a fost una din condițiile esențiale pentru lansarea licitației pentru frecvențele 5G în acest an.

În proiectul legii bugetului de stat pe 2021 este estimată atragerea a 2,5 miliarde de lei (peste 510 milioane de euro) din valorificarea licențelor așa zis 5G, dar licitația a fost amânată din nou pentru 2022.

Interzicerea Huawei de la livrările de echipamente către piața din România în conformitate cu proiectul de lege 5G adoptat recent de Guvern ar costa industria locală de telecomunicații între 2,7 miliarde de euro și 4,2 miliarde de euro pe o perioadă de 10 ani, reprezentând costuri suplimentare și venituri pierdute, arată un studiu comandat de Huawei. În aceeași perioadă de timp, compania chineză ar pierde peste 2,7 miliarde de euro. Studiul vine în contextul unui lobby puternic făcut de companiile chineze, în frunte cu Huawei, împotriva legii 5G.