​​Guvernul nu va putea închide toate cele 24 de jaloane și ținte din PNRR asumate pentru primul trimestru din acest an, din cauza a două jaloane de la Ministerul Digitalizării. „Există chestiuni sensibile în zona de cloud guvernamantal, care necesită o comunicare mult mai aplicată cu Executivul European, astfel încat să nu ne apucăm să facem demersuri care să nu fie agreate cu Comisia Europeană", a declarat miercuri Dan Vîlceanu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Cloud guvernamentalFoto: Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei

Ministrul a spus că aceste două jaloane ar urma să fie închise în următoarele două săptămâni, după discuțiile cu Executivul European.

Care sunt cele 2 jaloane care ar fi trebuit închise până mâine de Ministerul Digitalizării

Întrebat de HotNews.ro care sunt mai exact cele două jaloane, Dan Vîlceanu a dat următoarele detalii.

  • ”Primul dintre jaloane este „finalizarea analizei opțiunilor privind arhitectura cloud-ului guvernamental". Asta are legătură și cu un alt proiect de lege privind cloud-ul guvernamental pe care Ministerul Digitalizării trebuie să-l elaboreze și să-l trimită la Parlament.
  • Al doilea jalon se referă la lansarea cererii de propuneri privind sprijin sub formă de granturi pentru competențe digitale.", a spus ministrul.

Ce probleme sunt mai exact la cloud-ul guvernamental care mai trebuie discutate cu Bruxelles-ul?

  • „Pe partea de cloud sunt cel puțin 2 legi care ar trebui finalizate în perioada următoare. Prin acest jalon practic trebuie finalizată acea analiză privind arhitectura cloud-ului guvernamental, o chestiune foarte complicată din care trebuie să reiasă modul în care este structurat și cum va arăta cloud-ul. Este o chestiune de opțiuni.", a spus ministrul Dan Vîlceanu.

Ce este cloud-ul guvernamental: Peste 500 milioane euro finanțare din PNRR

Cloud-ul guvernamental ar urma să fie o infrastructură IT de ultimă generație și un nivel ridicat de securitate cibernetică, ce va avea la bază 4 centre de date, două principale și alte două secundare, de nivel Tier III/IV by design, potrivit datelor din PNRR.

Această infrastructură IT va găzdui sistemele publice IT centrale și ar urma să informatizeze relația dintre stat și cetățeni și firme.

Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental are o alocare de 374,73 milioane euro în PNRR, iar în acești bani ar trebui atinse următoarele obiective specifice:

  • 1. Amenajarea și dotarea centrelor de date cu un nivel de reziliență caracteristic nivelului Tier IV/III by design;
  • 2. Echiparea centrelor de date cu infrastructură și tehnologii cloud specifice IT&C (hardware și software);
  • 3. Asigurarea comunicațiilor securizate folosind infrastructurile de comunicații de bandă largă operate de autoritatea publică abilitată la nivel național.

În plus, tot în PNRR mai există o alocare de 187,05 milioane de euro pentru „investiții pentru dezvoltarea/migrarea în cloud".

Obiectivul: tehnologiile folosite în prezent în cadrul instituțiilor publice vor fi upgradate și vor deveni cloud-ready. În paralel, noi aplicații, cloud-native vor fi create pentru migrarea în cloud.

Scandalul cloud-ului guvernamental: Guvernul a propus, fără o analiză, ce instituții vor gestiona și cumpăra aplicații în viitorul cloud

În spațiul public a ieșit un adevărat scandal legat de modul în care Guvernul vrea să implementeze acest cloud guvernamental.

Fără a efectua anterior o analiză privind arhitectura acestui cloud, așa cum este menționat în PNRR, Ministerul Digitalizării și Autoritatea pentru Digitalizarea României au lansat un proiect de ordonanță de Urgență privind instituțiile care vor gestiona această infrastructură IT.

Potrivit proiectului de OUG, STS este desemnat ca integrator tehnic al Cloud-ului, calitate în care asigură implementarea infrastructurii, dar și mentenanța continuă a serviciilor.

În plus, securitatea cibernetică a Cloud-ului Guvernamental va fi asigurată și gestionată de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și de Serviciul Român de Informații (SRI). În proiectul de act normativ, se precuzează că SRI și STS nu vor schimba date de conținut.

Proiectul a stârnit multiple controverse, la care s-au adăugat vineri atenționări și din partea Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI) care are expertiză pe zona de drepturi civile digitale și care este condusă de juristul Bogdan Manolea.

Serviciul Român de Informații (SRI) va gestiona toate echipamentele și aplicațiile de securitate, inclusiv cu acces la întreg traficul de la sau spre viitorul Cloud guvernamental, fapt periculos deoarece SRI nu poate asigura securitatea datelor personale, pentru că scopul său legal este de a culege informații, a atenționat vineri Asociația pentru Tehnologie și Internet (APTI).

O altă mare problemă a fost ridicată de industria IT, prin Asociația patronală a industriei de Software (ANIS) care a atenționat că în actuala formă a Ordonanței de urgență nicio tehnologie la care statul nu este proprietar, nici cele gratuite open-source nu vor putea fi folosite în viitorul cloud-guvernamental.

În replică, Ministerul Digitalizării a venit recent cu mai multe explicații, susținând că datele cetățenilor și ale firmelor din viitorul cloud guvernamental, infrastructură IT care ar urma să găzduiască toate sistemele informatice publice centrale, nu vor putea fi vizualizate și accesate de Serviciul Român de Informații (SRI).

În privința obiecțiilor reclamate de industria IT, Ministerul Digitalizării a replicat că „odată creat cadrul legislativ ce permite utilizarea în siguranță a datelor publice, mediul privat are premisele dezvoltării de soluții și servicii încă din faza de construcție a celorlalte componente tehnice ale Cloud-ului și concomitent cu procesele de transfer (migrare) a informațiilor din toate instituțiile publice interconectate."