Toate cele 24 de jaloane și ținte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) asumate pentru primul trimestru al acestui an au fost îndeplinite din perspectiva responsabilității Guvernului, a anunțat joi seara premierul Ciucă. Întârzieri erau la Ministerul Digitalizării, care a anunțat joi seara că a finalizat și transmis analiza privind arhitectura cloud-ului guvernamental.
Ministerul Digitalizării a anunțat joi seara că a transmis în termenul prevăzut documentele aferente îndeplinirii celor două jaloane asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care ar urma să fie validate cu reprezentanții Comisiei Europene în perioada următoare.
- „Astfel, în cursul zilei de 31 martie, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) a transmis către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) raportul privind finalizarea analizei de opțiuni privind arhitectura Cloud-ului guvernamental, cu evaluările și recomandările aferente, ca parte a Jalonului 143 ce prevede dezvoltarea unui cadru unitar pentru definirea arhitecturii sistemului.
- În acest scop, raportul abordează sistematic identificarea opțiunilor de implementare a cloud-ului guvernamental în România și stabilirea abordării strategice privind acest obiectiv național. De asemenea, prin elaborarea Raportului se răspunde exigențelor de parcurs privind realizarea masurilor si etapelor intermediare asumate prin Planul National de Redresare si Reziliența al României.", se arată în comunicatul ministerului.
Ce spune Ministerul despre cum a realizat analiza de opțiuni privind arhitectura cloud-ului
Raportul include un studiu realizat în premieră în instituțiile ce urmează să fie interconectate în Cloud-ul guvernamental.
- „Prin aplicarea a peste 120 de chestionare, au fost cartografiate situația actuală și nevoile de dezvoltare în administrația publică, atât din punct de vedere funcțional, cât și al echipamentelor hardware. De asemenea, raportul include și analiza celor 25 de oferte pentru soluții tehnice și 17 pentru securitate cibernetică, primite ca urmare a apelului lansat cu câteva săptămâni în urmă de MCID.", se arată în comunicatul Ministerului Digitalizării.
Ministerul a mai anunțat joi seara că a publicat spre consultare publică și Ghidul solicitantului pentru „Perfecționarea/recalificarea angajaților din IMM-uri în scopul utilizării unor tehnologii emergente (Cyber-Physical Systems, Robotics, Internet of Things, Big Data, Machine Learning, Artificial Intellignce, RPA, additive manufacturing, blockchain)”.
Ghidul se adresează solicitanților care doresc să obțină fonduri europene din Planul Național de Redresare și Reziliență – Componenta 7 în vederea administrării de proiecte în cadrul apelului aferent Investiției I 19: „Scheme dedicate perfecționării/recalificării angajaților din firme”.
Ministrul Dan Vîlceanu anunța în urmă cu o zi că sunt chestiuni sensibile în zona de cloud guvernamental care trebuie agreate cu Comisia Europeană
Dan Vîlceanu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a anunțat în urmă cu o zi, după ședința de Guvern, că nu vor putea fi închise toate cele 24 de jaloane din PNRR asumate pentru primul trimestru din acest an, din cauza a două jaloane de la Ministerul Digitalizării.
- „Există chestiuni sensibile în zona de cloud guvernamantal, care necesită o comunicare mult mai aplicată cu Executivul European, astfel încat să nu ne apucăm să facem demersuri care să nu fie agreate cu Comisia Europeană", a declarat miercuri Dan Vîlceanu.
Ce este cloud-ul guvernamental: Peste 500 milioane euro finanțare din PNRR
Cloud-ul guvernamental ar urma să fie o infrastructură IT de ultimă generație și un nivel ridicat de securitate cibernetică, care va găzdui sistemele publice IT centrale și ar urma să informatizeze relația dintre stat și cetățeni și firme.
Cloud-ul guvernamental va avea la bază 4 centre de date, două principale și alte două secundare, de nivel Tier III/IV by design, potrivit datelor din PNRR.
Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental are o alocare de 374,73 milioane euro în PNRR și ar trebui atinse următoarele obiective specifice:
- 1. Amenajarea și dotarea centrelor de date cu un nivel de reziliență caracteristic nivelului Tier IV/III by design;
- 2. Echiparea centrelor de date cu infrastructură și tehnologii cloud specifice IT&C (hardware și software);
- 3. Asigurarea comunicațiilor securizate folosind infrastructurile de comunicații de bandă largă operate de autoritatea publică abilitată la nivel național.
În plus, tot în PNRR mai există o alocare de 187,05 milioane de euro pentru „investiții pentru dezvoltarea/migrarea în cloud".
Obiectivul: tehnologiile folosite în prezent în cadrul instituțiilor publice vor fi upgradate și vor deveni cloud-ready. În paralel, noi aplicații, cloud-native vor fi create pentru migrarea în cloud.
Scandalul cloud-ului guvernamental: Controverse legate de rolul SRI și STS și proprietarul viitoarelor aplicații
În spațiul public a ieșit un adevărat scandal legat de modul în care Guvernul vrea să implementeze acest cloud guvernamental.
Ministerul Digitalizării și Autoritatea pentru Digitalizarea României au lansat un proiect de ordonanță de Urgență privind instituțiile care vor gestiona această infrastructură IT.
Potrivit proiectului de OUG, STS este desemnat ca integrator tehnic al Cloud-ului, calitate în care asigură implementarea infrastructurii, dar și mentenanța continuă a serviciilor.
În plus, securitatea cibernetică a Cloud-ului Guvernamental va fi asigurată și gestionată de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și de Serviciul Român de Informații (SRI). În proiectul de act normativ, se precizează că SRI și STS nu vor schimba date de conținut.
Proiectul a stârnit multiple controverse, la care s-au adăugat vineri atenționări și din partea Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI) care are expertiză pe zona de drepturi civile digitale și care este condusă de juristul Bogdan Manolea.
Serviciul Român de Informații (SRI) va gestiona toate echipamentele și aplicațiile de securitate, inclusiv cu acces la întreg traficul de la sau spre viitorul Cloud guvernamental, fapt periculos deoarece SRI nu poate asigura securitatea datelor personale, pentru că scopul său legal este de a culege informații, a atenționat vineri Asociația pentru Tehnologie și Internet (APTI).
O altă mare problemă a fost ridicată de industria IT, prin Asociația patronală a industriei de Software (ANIS) care a atenționat că în actuala formă a Ordonanței de urgență nicio tehnologie la care statul nu este proprietar, nici cele gratuite open-source nu vor putea fi folosite în viitorul cloud-guvernamental.
În replică, Ministerul Digitalizării a venit recent cu mai multe explicații, susținând că datele cetățenilor și ale firmelor din viitorul cloud guvernamental, infrastructură IT care ar urma să găzduiască toate sistemele informatice publice centrale, nu vor putea fi vizualizate și accesate de Serviciul Român de Informații (SRI).
În privința obiecțiilor reclamate de industria IT, Ministerul Digitalizării a replicat că „odată creat cadrul legislativ ce permite utilizarea în siguranță a datelor publice, mediul privat are premisele dezvoltării de soluții și servicii încă din faza de construcție a celorlalte componente tehnice ale Cloud-ului și concomitent cu procesele de transfer (migrare) a informațiilor din toate instituțiile publice interconectate."
0
2
