​Juniper Networks România, companie controlată de grupul american Juniper Networks, unul dintre cei mai mari furnizori mondiali de echipamente telecom, a primit avizul CSAT de a utiliza tehnologii, echipamente și programe software în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum și în rețelele 5G din România.

Echipamente Juniper NetworksFoto: Juniper Networks

Având în vedere Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 8 din 7.02.2022 privind avizarea conformă a documentației aferente echipamentelor de infrastructură 5G depuse de compania Juniper Networks, premierul Nicolae Ciucă a semnat vineri, 1 aprilie 2022, decizia prin care această companie primește practic autorizarea pentru a participa la construcția viitoarelor rețele 5G din România.

Ce afaceri are și cine controlează firma Juniper Networks România - Datele de la Registrul Comerțului

Juniper Networks Inc. este unul dintre cei mai mari furnizori de echipamente de telecomunicații la nivel mondial. Cu sediul în Sunnyvale, California, Juniper Networks a raportat în 2020 venituri de peste 4,4 miliarde de dolari și avea 9.950 de angajați în 120 de locații din 50 de țări.

Juniper Networks Romania SRL este controlată de Juniper Networks International BV (95% din capitalul social - cu sediul în Olanda) și Juniper Networks (Nominesss Limited - 5% cu sediul în Marea Britanie), potrivit datelor de la Registrul Comerțului consultate de HotNews.ro.

Juniper Networks Romania a înregistrat în anul 2020 o cifră de afaceri de peste 2,8 milioane de lei și un profit net de 82.263 lei, având un număr mediu de 7 angajați. Firma nu are depusă încă situația pe 2021.

Persoanele împuternicite în firma din România sunt indianul de cetățenie britanică Patel Ketan Kumar Vithalbhai Rmbhai (60 de ani) și americanul Stephen Patrick Byrne (60 ani).

Guvernul, dat în judecată de două firme din grupul Nokia respinse de CSAT de la a furniza echipamente în rețelele telecom din țară

Două companii membre ale grupului finlandez Nokia au dat în judecată Guvernul României după ce nu au obținut autorizarea CSAT pentru a utiliza echipamente de infrastructură 5G în rețelele de comunicații din țară. Nokia este unul dintre cei mai mari producători de echipamente și soluții 5G alături de Huawei și Ericsson, iar Guvernul nu și-a motivat acest refuz.

Cele două companii respinse de CSAT sunt Nokia Solutions and Networks OY și Nokia Networks SRL, ambele parte ale grupului finlandez Nokia, iar procesul a fost demarat în data de 25 martie 2022 la Curtea de Apel București.

Companiile solicită anularea deciziei Guvernului nr. 167/2022, bazată pe o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), prin care li s-a interzis practic să participe cu echipamente în construcția viitoarelor rețele de comunicații 5G din România.

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, consultate de HotNews.ro, Nokia Networks SRL este controlată în proporție de 99.1966% de Nokia Solutions and Networks OY, companie cu sediul la Espoo, în Finlanda, parte a grupului Nokia.

Restul de 0.8034% este deținut de firma românească Internet City Doi SA.

La rândul său, firma Internet City Doi SA are drept acționari următoarele persoane juridice:

  • - I.D. Real estate SA (40,88%)
  • - SC Diginet SA - 32,24%
  • - SC Prefabricate Vest SA (25.05%)
  • - Banca Comercială Nova bank SA (1,83%)

Fără explicații de la Ministerul Digitalizării ori CSAT privind motivele respingerii companiilor Nokia

HotNews.ro a solicitat Ministerului Digitalizării să precizeze motivele repingerii companiilor membre Nokia, dar Ministerul condus de Marcel Boloș a răspuns că nu are competențe în acest caz.

HotNews.ro a solicitat în data de 2 martie 2022 un punct de vedere și de la CSAT, însă până la publicarea acestui articol nu am primit un răspuns.

Ce alte companii au obținut până acum avizul CSAT pentru rețelele 5G: Starc4Sys, Compania de Pază R.O și Concept Electronics

Starc4Sys este primul furnizor care a primit avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru utilizarea de tehnologii, echipamente și programe software în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum și în rețelele 5G din România, potrivit unei decizii semnate vineri, 7 ianuarie, de premierul Nicolae Ciucă. Este primul aviz obținut conform legii 5G promulgate anul trecut, un act care ar putea exclude chinezii de la Huawei din rețelele telecom din țară.

Ulterior, alte două companii au primit autorizația CSAT, respectiv Compania de Pază R.O și Concept Electronics.

Prima dintre companii furnizează servicii de pază și sisteme de alarmă inclusiv pentru Ambasada statului Israel și Banca Leumi, în timp ce Concep Electronics furnizează echipamente IT și are mai multe contracte cu STS, CSM și ministere.

Echipamentele și programele unui producător 5G care nu obține avizul CSAT mai pot fi folosite doar 5 ani în nucleul rețelelor telecom, iar restul echipamentelor 7 ani. Adoptarea acestei legi este una din condițiile lansării 5G, prin care statul speră să atragă peste 500 milioane de euro.

Potrivit legii, autorizarea producătorilor de echipamente și programe 5G se acordă prin decizie a prim-ministrului, pe baza avizului conform al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în termen de 4 luni de la data solicitării.

Miza adoptării Legii 5G: Lansarea licitației din care statul ar putea câștiga peste 500 milioane de euro / Ce pierderi ar avea chinezii de la Huawei

Intrarea în vigoare a legii securității rețelelor 5G, care ar putea exclude chinezii de la Huawei din rețelele de comunicații din România, a fost una din condițiile esențiale pentru lansarea licitației pentru frecvențele 5G în acest an.

În proiectul legii bugetului de stat pe 2021 este estimată atragerea a 2,5 miliarde de lei (peste 510 milioane de euro) din valorificarea licențelor așa zis 5G, dar licitația a fost amânată din nou pentru 2022.

Interzicerea Huawei de la livrările de echipamente către piața din România în conformitate cu proiectul de lege 5G adoptat recent de Guvern ar costa industria locală de telecomunicații între 2,7 miliarde de euro și 4,2 miliarde de euro pe o perioadă de 10 ani, reprezentând costuri suplimentare și venituri pierdute, arată un studiu comandat de Huawei.

În aceeași perioadă de timp, compania chineză ar pierde peste 2,7 miliarde de euro. Studiul vine în contextul unui lobby puternic făcut de companiile chineze, în frunte cu Huawei, împotriva legii 5G.