​Este greu de apreciat cum vor fi afectați consumatorii de faptul că Nokia nu a primit avizul CSAT pentru a furniza echipamente și programe software în cadrul infrastructurilor IT de interes național, precum și în rețelele 5G din România, având în vedere că mai multe companii au primit acest aviz, susține președintele Consiliului Concurenței. Dacă statul român crede că o anumită companie reprezintă un risc de securitate, atunci trebuie să ne adaptăm, spune acesta.

Nokia 5GFoto: Nokia.com

Grupul finlandez Nokia, unul dintre liderii globali în industria 5G, solicită clarificări urgente autorităților române și a inițiat proceduri judiciare după ce i-a fost refuzată autorizația de a furniza echipamente de infrastructură 5G în România.

Incertitudini sunt legate și de chinezii de la Huawei și ZTE, principalii vizați de legea securității rețelelor 5G care transpune Memorandumul 5G semnat de România cu SUA.

Drept urmare, HotNews.ro a solicitat Consiliului Concurenței să precizeze dacă are detalii despre avizele negative date de CSAT și de impactul asupra concurenței și consumatorilor.

Chirițoiu: Dacă statul român crede că o anumită companie reprezintă un risc de securitate, atunci trebuie să ne adaptăm

Autoritatea susține că nu are competențe în această procedură care ține de siguranța națională.

  • „Fiind o situație ce vizează siguranța națională, Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) acordă aviz pentru utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G, autoritatea de concurență nefiind implicată în această procedură.
  • De altfel, autoritatea de concurență nu are competențe în ceea ce privește procedura de adoptare a unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G, respectiv procedura privind emiterea unei decizii de către primul-ministru (în baza Legii nr. 163/2021).
  • În cazul în care o companie se consideră nedreptățită, se poate adresa instanței.”, a declarat pentru HotNews.ro Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Acesta susține că este greu de apreciat cum vor fi afectați consumatorii, în condițiile în care alte companii au primit deja avizul CSAT pentru a furniza echipamente 5G pentru rețelele 5G din România.

  • „Evident, noi, Consiliul Concurenței ne dorim să avem un grad de concurență cât mai mare pe toate piețele, dar există și alte obiective de interes public, printre care și siguranța națională, care, în acest caz, primează. Dacă statul român crede că o anumită companie reprezintă un risc de securitate, atunci trebuie să ne adaptăm.”, a spus pentru HotNews.ro Bogdan Chirițoiu.

Nokia a dat în judecată Guvernul pentru refuzul de a mai furniza echipamente în rețelele 5G din România

Amintim că grupul finlandez Nokia nu a primit avizul CSAT pentru a furniza echipamente și programe software în cadrul rețelelor 5G din România și a dat în judecată Guvernul.

  • „Nokia și-a luat angajamentul de a-și servi baza globală de clienți. Cu toate acestea, putem confirma că în februarie am fost informați că ni s-a refuzat autorizația de a furniza echipamente de infrastructură 5G în România de către guvernul român.
  • Solicităm clarificări urgente cu privire la motivele acestei decizii și am inițiat proceduri judiciare. În timp ce acestea sunt în desfășurare, nu vom comenta mai departe.”, a declarat recent pentru HotNews.ro Maria Vaismaa, șef global al relațiilor publice în grupul Nokia.

Grupul finlandez Nokia deținea la finele anului trecut peste 4.000 de brevete cu implicații în domeniul 5G.

La la finele anului trecut deținea aproximativ 26% din piața 4G+ și 5G la nivel mondial, exceptând China.

HotNews.ro a scris în premieră în luna martie din acest an că două companii membre ale grupului finlandez Nokia au dat în judecată Guvernul României după ce nu au obținut autorizarea CSAT pentru a utiliza echipamente de infrastructură 5G în rețelele de comunicații din țară. Nokia este unul dintre cei mai mari producători de echipamente și soluții 5G alături de Huawei și Ericsson, iar Guvernul nu și-a motivat acest refuz.

Cele două companii respinse de CSAT sunt Nokia Solutions and Networks OY și Nokia Networks SRL, ambele parte ale grupului finlandez Nokia, iar procesul a fost demarat în data de 25 martie 2022 la Curtea de Apel București.

Companiile solicită anularea deciziei Guvernului nr. 167/2022, bazată pe o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), prin care li s-a interzis practic să participe cu echipamente în construcția viitoarelor rețele de comunicații 5G din România.

Hotărârea CSAT emisă în acest an nu este motivată, dar pe baza acesteia premierul Nicolae Ciucă a semnat joi o decizie publicată acum în Monitorul Oficial, care va împiedica cele două companii să participe pe viitor în construcția rețelelor 5G din România.

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, consultate de HotNews.ro, Nokia Networks SRL este controlată în proporție de 99.1966% de Nokia Solutions and Networks OY, companie cu sediul la Espoo, în Finlanda, parte a grupului Nokia.

Restul de 0.8034% este deținut de firma românească Internet City Doi SA.

La rândul său, firma Internet City Doi SA are drept acționari următoarele persoane juridice:

  • - I.D. Real estate SA (40,88%)
  • - SC Diginet SA - 32,24%
  • - SC Prefabricate Vest SA (25.05%)
  • - Banca Comercială Nova Bank SA (1,83%)

Nicio explicație de la Ministerul Digitalizării ori Guvern: Răspunsurile sunt la CSAT, care tace

HotNews.ro a solicitat explicații CSAT încă din data de 2 martie cu privire la motivele acestui refuz, în contextul în care firme necunoscute precum Compania de Pază R.O ori Concept Electornics au primit aceste avize. Solicitări am transmis și Ministerului Digitalizării și Guvernului, care ne-au precizat că nu au atribuții în acest sens și că doar CSAT poate răspunde.

CSAT nu a oferit însă nicio explicație până la publicarea acestui articol.

  • Răspunsul Ministerului Digitalizării:

  • Răspunsul Secretariatului General al Guvernului:

Ce firme au fost avizate până acum de CSAT pentru a furniza echipamente 5G în rețelele telecom din România

Producătorul suedez Ericsson, unul dintre liderii mondiali în domeniul tehnologiei 5G, a obținut luna trecută avizul CSAT pentru a furniza echipamente și programe software în cadrul infrastructurilor IT de interes național, precum și în rețelele 5G comerciale.

Juniper Networks România, companie controlată de grupul american Juniper Networks, unul dintre cei mai mari furnizori mondiali de echipamente telecom, a primit în această lună avizul CSAT de a utiliza tehnologii, echipamente și programe software în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum și în rețelele 5G din România.

Starc4Sys este primul furnizor care a primit avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru utilizarea de tehnologii, echipamente și programe software în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum și în rețelele 5G din România, potrivit unei decizii semnate vineri, 7 ianuarie, de premierul Nicolae Ciucă.

Acesta a fost primul aviz obținut conform legii 5G promulgate anul trecut, un act care ar putea exclude chinezii de la Huawei din rețelele telecom din țară.

Ulterior, alte două companii au primit autorizația CSAT, respectiv Compania de Pază R.O și Concept Electronics.

Prima dintre companii furnizează servicii de pază și sisteme de alarmă inclusiv pentru Ambasada statului Israel și Banca Leumi, în timp ce Concep Electronics furnizează echipamente IT și are mai multe contracte cu STS, CSM și ministere.

Echipamentele și programele unui producător 5G care nu obține avizul CSAT mai pot fi folosite doar 5 ani în nucleul rețelelor telecom, iar restul echipamentelor 7 ani. Adoptarea acestei legi este una din condițiile lansării 5G, prin care statul speră să atragă peste 500 milioane de euro.

Potrivit legii, autorizarea producătorilor de echipamente și programe 5G se acordă prin decizie a prim-ministrului, pe baza avizului conform al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în termen de 4 luni de la data solicitării.

Miza adoptării Legii 5G: Lansarea licitației din care statul ar putea câștiga peste 500 milioane de euro / Ce pierderi ar avea chinezii de la Huawei

Intrarea în vigoare a legii securității rețelelor 5G, care ar putea exclude chinezii de la Huawei din rețelele de comunicații din România, a fost una din condițiile esențiale pentru lansarea licitației pentru frecvențele 5G.

În proiectul legii bugetului de stat pe 2021 este estimată atragerea a 2,5 miliarde de lei (peste 510 milioane de euro) din valorificarea licențelor așa zis 5G, dar licitația a fost amânată din nou pentru 2022.

Interzicerea Huawei de la livrările de echipamente către piața din România în conformitate cu proiectul de lege 5G adoptat recent de Guvern ar costa industria locală de telecomunicații între 2,7 miliarde de euro și 4,2 miliarde de euro pe o perioadă de 10 ani, reprezentând costuri suplimentare și venituri pierdute, arată un studiu comandat de Huawei.

În aceeași perioadă de timp, compania chineză ar pierde peste 2,7 miliarde de euro. Studiul vine în contextul unui lobby puternic făcut de companiile chineze, în frunte cu Huawei, împotriva legii 5G.