​15.000 de angajați din Poștă vor ieși la pensie în 10 ani, dar până atunci aproximativ 300 de posturi din administrația centrală din București vor fi restructurate în acest an. Miza nu este concedierea angajaților, ci schimbarea mentalității acelora care văd Poșta ca pe o instituție publică și nu ca pe o companie care trebuie să facă profit, declară într-un interviu HotNews.ro liberalul Valentin Ștefan, director general interimar al Poștei.

Valentin Ștefan, director la Poșta RomânăFoto: Inquam Photos / George Calin

Numit interimar la conducerea Poștei Române în vara anului 2021, liberalul Valentin Ștefan, a anunțat recent că a demarat planul de modernizare și restructurare a companiei, pentru început schimbând toți vechii directori.

HotNews.ro a arătat într-un articol anterior că mulți din noii directori sunt membri ai PNL sau au conexiuni și afaceri cu liderii liberali, iar pentru mai multe explicații și detalii privind planul de restructurare am stat de vorbă cu directorul general al companiei.

Jumătate din noii directori nu sunt afiliați politic. Ce merite profesionale ar avea

Valentin Ștefan susține că numirea noilor directori ar fi avut la bază rezultate vizibile în activitatea companiei.

• „Partea cealaltă a paharului este că jumătate dintre ei nu sunt afiliați politic. Pe de altă parte, toți oamenii cărora li s-a oferit șansa să preia funcții de conducere sunt oameni din Poșta, deci nu sunt aduși din extern, au mai multă experiență în companie decât mine, cu o excepție - Oana Anghelescu, care a lucrat la companii private precum HP.”, a spus Valentin Ștefan.

Absolut toate direcțiile au fost desființate, dar vechii directori nu au plecat din companie, ci nu mai dețin funcțiile de conducere.

• „Urmează să li se ofere alte poziții în cadrul companiei și dacă refuză să accepte noile locuri abia atunci intră partea de concediere. Nu am retrogradat pe nimeni, ci încercăm să identificăm rolul acestora acolo unde se potrivește mai bine”, declară acesta.

Noii directori au mandate de 3 luni și ar urma concursuri

Valentin Ștefan spune că lucrează cu noii directori de aproape 2 ani și că au fost numiți tot pe un mandat limitat.

• „Ei au preluat funcțiile de la începutul anului, de la 3 ianuarie, alții mai târziu când s-au întors din concedii. Sunt numiți pe un mandat de 3 luni, pentru că este o perioadă de restructurare și trebuie să organizăm concursuri pentru aceste posturi și ulterior cine va trece de concursuri va rămâne pe poziție o perioadă mai lungă.”, spune șeful interimar al Poștei.

Ce merite ar avea consilierul PNL Gabi Bulumac

Unul dintre noii directori este Gabriel Bulumac, numit acum la conducerea Departamentului de Clienți și Vânzări.

Anterior director al sucursalei Fabrica de Timbre, Florin-Gabriel Bulumac este membru PNL și consilier local la Primăria Alexandria, iar în 2016 a fost chiar verificat de DIICOT într-un dosar de evaziune fiscală.

• „Gabi Bulumac de la comercial are o apartenență politică, dar este un om care și-a asumat niște investiții și reforme în Poșta Română pe care nimeni altcineva nu a mai avut curaj să le facă și asta în ciuda faptului că el era director la fabrica de Timbre, deci nici măcar direct în companie.
• Investițiile făcute la Fabrica de Timbre și tehnologia cumpărată ne-au dat un avantaj competitiv acum. Vă dau ca exemplu contractul cu CNAIR prin care ducem amenzile acasă la oameni, pentru care avem nevoie de anumite echipamente.
• Mai mult, în acest contract suntem în parteneriat cu o firmă privată și a avut o abordare de apreciat când a negociat contractul cu partenerii, obținând pentru companie 500.000 de lei pentru Poștă din contractul final.
• Acum avem contractul cu MIPE (cardurile pe energie) - dacă nu existau investițiile pe care Gabi Bulumac le-a început din 2021 la fabrica de Timbre, nu am fi avut capacitatea tehnologică să ducem la bun sfârșit acest contract.”, a precizat Valentin Ștefan.

Ce merite ar avea fiul sindicalistului Matei Brătianu: Contractul cu Auchan. Doar că până acum doar retailerul a avut de câștigat

Un alt director promovat de Valentin Ștefan în noua echipă de conducere este Alexandru Brătianu, fiul lui Matei Brătianu, liderul Sindicatului Lucrătorilor Poștali.

• „Cu Sindicatul Lucrătorilor Poștali este o relație instituțională în care avem viziuni diferite. Evident, Sindicatul este mult mai conservator decât ce cred eu că are nevoie compania.
  
• Alex Brătianu este unul dintre primii oameni cu care am lucrat în companie, de când am preluat funcția de director general adjunct.
• Am lucrat foarte bine cu el pe câteva proiecte și cel care a luat cel mai mare avânt este cel care ține de contractul cu Auchan. Acolo a fost o negociere de 1 an de zile care s-a finalizat anul trecut și e un proiect pilot.”, spune directorul Poștei.

Produse de băcănie, dulciuri, băuturi, snacks-uri, dar și o selecție de articole nealimentare sunt vândute din luna mai a anului trecut în 4 oficii poștale din Pitești, în urma acestui parteneriat. Doar că cel puțin până acum reciproca nu este valabilă - adică serviciile poștale nu se vând în magazine Auchan.

• „Nu știu care sunt rezultatele dar este un trend crescător. Am testat doar în 4 oficii poștale în municipiul Pitești, județul Argeș. Acolo se vând produse Auchan. Invers, cei din Auchan își doresc, numai că nu am prioritizat noi acest lucru, deci nu se furnizează servicii poștale în magazine Auchan.
• Miza noastră este să găsim o rentabilitate mai mare a tot ce înseamnă oficiu poștal. Dacă în oficiile poștale din București este un număr mare de clienți, în oficiile poștale din orașe mai mici sau chiar municipii nu se apelează așa mult la serviciile poștale. Contează și puterea de cumpărare.”, a precizat Valentin Ștefan.

Planul de restructurare: Miza nu este concedierea oamenilor

Revenind la planul de restructurare, directorul Poștei susține că a observat că există o tendință negativă în special la companiile de stat ca atunci când există probleme să recurgă la concedieri.

• „Din fericire nu e cazul la Poșta Română. Trebuie să schimbăm modul în care funcționează compania, care acum este pe profit. Este o lecție a trecutului de care am ținut cont și anume că la 4-5 ani compania se lovea de un zid.
  
• În 2012-2013, dacă imi aduc aminte bine au fost concediați foarte mulți oameni, câteva mii de oameni, apoi în 2018 a fost nevoie de o capitalizare a companiei.
• Ciclul ar fi revenit fix în timpul mandatului meu, așa că am încercat să pregătesc compania. În acest sens am făcut 2 lucruri: am optimizat numărul de angajați, pe cale naturală, și în al doilea rând am început să reducem din costuri.”, declară Valentin Ștefan.

Acesta spune că în Poștă există o politică de optimizare/normare a numărului de angajați, prin care se numără fiecare prestație, timpul necesar și alte criterii în funcție de care se stabilește de câți angajați este nevoie în oficiile poștale.

• „Această normare nu s-a mai făcut din 2014. Așa că la începutul mandatului am cerut să se facă a ceastă optimizare și am observat că unele oficii poștale care aveau un număr prea mare de angajați, altele prea puțini. Pe cale naturală, acolo unde exista surplus nu am mai angajat, unii au ieșit la pensie, iar unde era nevoie am angajat.”, a spus acesta.

Peste 2.000 de oameni au plecat din Poșta Română din vara lui 2021 și până acum

În iunie 2021 în Poștă erau peste 25.000 de angajați, iar la sfârșitul lunii trecute erau puțin peste 23.000 de angajați, a spus acesta.

De unde s-a tăiat?

• „De peste tot, inclusiv din personalul operațional. Acolo unde nu se mai justifica angajarea nu s-a mai angajat. Oamenii au ieșit la pensie, nu s-au mai deblocat posturile. Dar nu am concediat.
  
• Singurele dăți în care am intervenit a fost la sfârșitul anului trecut, în noiembrie și decembrie, în care am avut 2 sesiuni de plecări voluntare care s-au adresat personalului administrativ (TESA).
  
• Acolo, în schimbul unei sume de bani, în medie 5 salarii compensatorii (în total 35.000 de lei), am oferit ocazia angajaților din aparatul administrativ, strict TESA, să plece din sistem. Pentru că dacă în aparatul administrativ există un surplus de personal, în operațional nu este așa.”, a spus directorul Poștei.

Potrivit datelor Poștei, 42 de angajați TESA au plecat în acest mod anul trecut.

Valentin Ștefan susține că procesul de restructurare nu vizează neapărat concedierea angajaților, ci ajustarea companiei.

• „Procesul acesta de restructurare implică în primul rând ajustarea companiei la piață. Aici mă refer la faptul că am împărțit structura companiei în 2: partea de suport administrativă (resurse umane, infrastructură, comercial IT) și pe de altă parte am creat structuri noi de unități de afaceri - 5 unități de afaceri bazate pe serviciile și produsele de Poștă.
  
• Absolut toate direcțiile au fost desființate. A fost o decizie în Consiliul de Administrație în decembrie. Nu a fost o decizie de azi pe mâine.”, a mai spus acesta.

Nu mai e nevoie de acordul Sindicatului la reorganizarea companiei

Directorul general interimar din Poșta se laudă că anul trecut a reușit să încheie un nou Contract Colectiv de Muncă, prin care Sindicatul și-a pierdut puterea de a bloca reorganizarea companiei.

• „Conform Contractului Colectiv de Muncă (CCM) și conform legii, sindicatul trebuie informat și chemat la consultări. Sindicatul știe de dorința mea de restructurare încă din vara anului 2021. De atunci și până în prezent Sindicatul a evitat în mod constant să spună da ori ba legat de propunerea de organigramă. Dacă erau de bună-credință puteau să trimită o propunere chiar și acum. Nu au trimis nicio opinie.”

Fără acordul Sindicatului puteți se poate face o restructurare?

• „Era nevoie de acordul Sindicatului până la 30 octombrie 2022, când am semnat un nou Contract Colectiv de Muncă. Din clipa aceea, acordul Sindicatului, care de altfel era ilegal, nu mai este necesar pentru schimbările de organigramă și organizare a companiei etc.”, spune Valentin Ștefan.

Câți oameni vor fi concediați pentru a face mai agilă compania?

• „Analiza din 2021 sugera că Poșta Română ar funcționa foarte bine fără 419 posturi din administrația centrală.
  
• Din 2021 și până acum lucrurile s-au mai schimbat, motiv pentru care suntem în proces de analiză a nevoilor pe baza noii viziuni privind unitățile de afaceri. Când va fi gata evaluarea vom ști câte posturi vor fi desființate și câte vor rămâne.
• Unitățile de afaceri sunt niște structuri în cadrul companiei care au responsabilități comerciale.
  
• Vă dau un exemplu - avem partea de poștă clasică - noi i-am spus Coletărie. Această structură are responsabilitatea să fie profitabilă. Se va face o monetizare a tuturor activităților, iar la sfârșitul anului această structură trebuei să aducă mai multe venituri, decât cheltuieli. Dacă nu se întâmplă asta, înseamnă că directorul care e acolo nu-și face treaba și trebuie înlocuit.”, declară acesta.
  

Valentin Ștefan neagă că ar fi doar o simplă schimbare de departamente și înlocuirea unor oameni cu alții.

• „E o diferență mare pentru că până acum toate lucrurile erau într-un singur loc și exista un singur buget - profitul Poștei. Și existau structuri care tocau foarte mulți bani și altele care aduceau bani. Și este nedrept. Totul era centralizat. Spre exemplu - poșta internațională a mers istoric în pierdere - toca mai mulți bani decât făcea.
• Poșta internațională sunt acele trimiteri care vin din afara țării către România și invers. Această structură nu a fost niciodată optimizată și în 2021 a avut o pierdere de 15 milioane de lei. Când am tras linie, Poșta a avut profit de 42 milioane de lei, dar fără problema de la poșta internațională am fi avut cu 15 milioane lei mai mult.
• Sunt foarte multe exemple de acest fel. Acum e un proces de tranziție spre descentralizare, în care vom calcula costurile cu fiecare unitate de afacere separat.
• Un alt exemplu - am avut direcția Control din poștă avea un buget alocat de circa 10 milioane lei în fiecare an, dar banii pe care îi aducea această structură în companie nu aducea niciodată mai mult de 500.000 de lei. Erau bani tocați pe o structură ineficientă.”, a explicat directorul Poștei.

În 2021, Poșta a avut profit net de 42 milioane de lei, iar pentru anul trecut estimările sunt la circa 30 milioane de lei.

• „Tot procesul de restructurare vizează aparatul central din București. Fără oficii poștale și nici din administrația locală. În 2021 erau indicate 419 posturi. Între timp au mai plecat circa 100 de persoane. Cred că mai puțin de 300 de angajați vor fi restructurați. Și acestora le vom oferi locuri de muncă in oficiile poștale din București. Miza nu este să dăm afară oameni, ci să optimizăm compania.”, spune acesta.

Venitul mediu brut în administrația centrală este 8.000 lei. Cât câștigă șeful Poștei

Valentin Ștefan spune că sunt mulți oameni în administrația centrală care au salarii mici.

• „Venitul mediu brut în administrația centrală este de 8.000 de lei, inclusiv sporurile, tichetele de masă. Este un venit onest pentru București, dar mult peste media companiei. Net ar veni undeva la 4.500-5.000 de lei pentru că tichetele nu se impozitează. Noi avem 17.000 de angajați cu salariul minim pe economie. Venitul mediu în companie este de aproximativ 3.400 de lei. Salariul meu e document public, dar mi se pare că abia acum sunt în primii 20 cei mai bine plătiți angajați. Niciodată nu am fost în primii 10”, a declarat acesta.

Declarația de avere semnată în vara anului trecut arată că acesta a încasat 144.000 de lei ca director general interimar al Poștei, echivalentul a 12.000 lei net pe lună (mai puțin de 2500 de euro).

Cât era sporul de conducere, indiferent de rezultate și cu ce a fost înlocuit

Sunt mulți angajați mai bine plătiți, a mai explicat acesta, pentru că în companie există 2 tipuri de salarizare: unul pentru directorul general, care reprezintă 6 salarii medii din industrie, și un alt sistem cu salarii minime și maxime, până de curând, stabilite prin CCM.

• „Este un sistem care descurajează performanța, pentru că ai pe de o parte salariul de bază (aproape 19.000 de lei brut), apoi ai un spor de conducere de 5.000 de lei brut indiferent de rezultate și un spor de loialitate de 10-12-14% din salariul de bază.
• Când am venit cu noul CCM am scos sporul de conducere, pentru că nu ar trebui să existe un astfel de spor într-o companie, ci un sistem de bonus în funcție de performanță.”, a spus acesta.

Poșta a fost sindicalizată și a mers pe principiul: directorul vine și pleacă, Sindicatul rămâne

Valentin Ștefan este bucuros că a reușit să schimbe Contractul Colectiv de Muncă, despre care crede că a rămas neschimbat 20 de ani, iar acum se scriu ROF-urile (n.a regulamentele de organizare și funcționare), procedurile interne și se trece la acest sistem de bonusare.

• „În clipa de față nimeni din noii directori nu are spor de conducere. Partea găunoasă la Poștă este că toate lucrurile din CCM erau prinse și în Contractul Individual de Muncă. Degeaba schimbi contractul Colectiv de muncă pentru că ele continuă pe baza CIM, care nu poate fi schimbat unilateral.
• CCM în Poșta Română este inutil. El permitea Sindicatului să intervină în managementul companiei. Lumea spune că Poșta este politizată. Să știți că cel puțin din 2004 când Sindicatul și-a făcut partid politic și a intrat la guvernare, Poșta a fost sindicalizată. Toate structurile au funcționat pe acest principiu: directorul vine și pleacă, Sindicatul rămâne. Și de aici și lipsa de performanță.”, declară șeful actual al Poștei.

Ce concedieri și angajări au avut loc în ultimii ani în Poștă: 15.000 de angajați vor ieși la pensie în următorii 10 ani

Întrebat despre situați concedierilor și a angajărilor din ultimii ani, acesta a furnizat câteva cifre aproximative.

• „În 2020 au fost angajați 4.000 de oameni și au plecat puțin peste 4.000 de angajați. În 2021 a fost un echilibru până spre sfârșitul anului când am avut această politică de a optimiza numărul de angajați și au existat tot așa peste 4.000 de plecări din companie, dar am angajat undeva la 3.500-3.600 de oameni. În 2022, au plecat 3.200 de persoane și am angajat mai puțini.
• În următorii 10 ani, 15.000 de angajați vor atinge vârsta pensionării. Așa că vrând-nevrând trebuie să ne pregătim. În companie lucrează în prezent 500 de pensionari, majoritatea foști angajați, care au ieșit la pensie și s-au reangajat. ”, a spus acesta.

Care ar fi beneficiile estimate în urma restructurării Poștei în acest an

Revenind la ce se va întâmpla anul acesta, directorul general spune că și dacă ar fi concediați 300 de angajați nu s-ar obține mari economii, mizele transformării Poștei fiind altele.

• „Sub 300 de angajați ar urma să plece ori să fie redistribuiți pe alte posturi în acest an, dar nu e o grabă, nu asta e miza. Nu de aici avem profit sau pierdere. Gândiți-vă că dacă ar fi 300 de persoane, dacă punem 7000 de lei salariul, înseamnă 2,1 milioane lei pe lună, deci undeva la 25 milioane de lei economii anuale. O companie cu un buget anual de 1,5 miliarde de lei nu stă în 25 milioane de lei. Că așa cum pleacă acum câteva sute de oameni la fel de bine pot fi angajați peste 1-2 ani.
• Pe partea de restructurare, ceea ce ne interesează nu este când și câți oameni pleacă, ci când vom avea procedurile interne finalizate, adică regulamentul de organizare și funcționare, când nu vom mai avea 6-10 semnături pe un document, ci 2-4 semnături, când se descentralizează și bugetul nu se va ține la nivel central, ci se va duce la nivel de sucursală sau de oficiu județean - acestea sunt mizele restructurării. Plus - minus oameni este doar un subiect de presă, nu este un subiect cu relevanță în buna funcționare a companiei.
• Restructurarea în Poșta Română nu se va finaliza pe toată durata mandatului meu, pentru că în mod constant structurile administrative vor fi evaluate și regândite acolo unde nu există performanță într-o perioadă determinată de timp.”, a declarat Valentin Ștefan.

Poșta este privită ca o instituție publică. Angajații stau cu relaxarea că ziua trece, leafa merge

Acesta spune că în primul rând ar vrea să schimbe cultura organizațională.

• ”Nu vreau să vă plictisesc foarte mult cu lucrurile acestea, dar astea sunt problemele adevărate ale companiei. Vorbesc de schimbarea mentalității, dintr-o echipă care gândește în termeni instituționali într-o echipă care gândește în termeni comerciali. Oamenii din administrația centrală încă văd compania ca pe o instituție publică. Oamenii care iau decizii, dar și toți angajații ar trebui să vadă Poșta ca pe o companie comercială care să facă profit și să nu mai stea cu această relaxare că ziua trece leafa merge.”, a spus directorul general al Poștei.

Valentin Ștefan: În Poștă nu ai consilieri ca să te consilieze, ci ca să fie angajați în companie

Întrebat câți consilieri are la cabinetul său, Valentin Ștefan a spus că mulți, majoritatea moșteniți.

• „Consilierii mei sunt moșteniți. În Poșta Română nu ai consilieri pe care îi angajezi ca să te consilieze, ci ca să fie angajați în companie. Am avut un consilier care a fost scoasă din producție și a activat la Sindicat vreo 6-8 luni de zile. Oricum pe partea de restructurare voi desființa departamentul de consilieri, să nu mai existe această structură care este oricum inutilă.”, a spus acesta.

Întrebat de HotNews.ro câți consilieri a adăugat el la această moștenire, Valentin Ștefan a spus că 3.

Ce salariu au consilierii?

• „Diferă. Unii au și mai mult de 14.000 de lei brut. Salariul net în Poșta nu sare de 10.500 de lei.”, a spus Valentin Ștefan.

Ulterior interviului, reprezentanții Poștei au comunicat HotNews.ro că sunt 9 angajați consilieri pe 7 posturi, la mijloc fiind și contracte part-time.

Nicio măsură privind recrutarea unui director general plin la Poștă

Întrebat dacă Poșta ia în calcul să angajeze o firmă de recrutare pentru selectarea unui nou director general plin, conform Ordonanței 109/2011 privind guvernanță corporativă, mai ales că România și-a asumat în PNRR reforma companiilor de stat și numirea de management profesionist și stabil, în loc de numiri politice și interimate de câte 4 luni, prelungite în mod repetat, Valentin Ștefan a arătat către Ministerul Digitalizării condus de un alt liberal, Sebastian Burduja.

• „O să trebuiască să întrebați la Minister. Rolul meu nu este să mă preocup de acest lucru, ci să mă gândesc cum ar trebui să arate compania peste 5-10 ani și să o pregătesc din timp, indiferent dacă am un mandat de 4 luni sau de 4 ani.”, a declarat Valentin Ștefan.

Actualul șef al Poștei a studiat în Rusia: Explicațiile lui Valentin Ștefan

În cadrul interviului, HotNews.ro l-a mai întrebat pe actualul șef al Poștei despre studiile sale din Rusia, un aspect inedit din CV-ul acestuia.

• „Este inedit și faptul că am venit la Poștă. Destinul - aș putea spune. Exista această tendință de a merge cu valul. În Rusia am mers după ce am terminat Facultatea de Istorie la Universitatea București. Am mers 1 an de zile în Sankt Petersburg. A fost o experiență foarte bună. Era un program de studii lingvistice de limba rusă, am plecat în bună parte cu o bursă a statului român - nu mai știu dacă mai există acum, dar era un oficiu de acordare a burselor și de acolo au venit o parte din bani, iar pentru restul am făcut un credit.
• Nu am o ambiție cu Doctorate. Am un masterat în America, care este real, dar nu am publicat niciodată lucrarea. Masteratul este tot în studii ruse, în științe politice.”, a declarat acesta.

Întrebat dacă are o pasiune pentru Rusia, acesta a spus:

• „Nu, dar am avut profesori foarte buni la Facultatea de Istorie, Florin Constantiniu, Laurențiu Constantiniu, Dinu Giurescu și cel puțin domnul profesor Giurescu mi-a spus că e bine să-ți cunoști inamicul pe timp de pace. Așa că a fost o oportunitate, în anii 2008-2012 Rusia a fost foarte deschisă în această direcție și am profitat.”, a mai declarat acesta.

Valentin Ștefan este licențiat în istorie (2008), vorbitor de limba rusă (a studiat la universitatea de stat din Sankt Petersburg) și a făcut apoi masterat de studii ruse la Universitatea Carolinei de Nord din Chapel Hill (SUA).

S-a angajat ca specialist achiziții la HP București în anul 2009, până în 2011 când s-a angajat la ONU ca stagiar în echipa de monitorizare organizații teroriste Al Qaida și Talibani.

Ulterior a lucrat în companii americane în domeniul investigațiilor de prevenire a spălării banilor la Kroll Compliance și Exiger Diligence, apoi partener la Rise Consortium și ulterior în departamentul de luptă anti-fraudă Morgan Stanley.