Cea mai toxică prevedere din legea securității cibernetice, care tocmai a trecut de Curtea Constituțională, este extinderea domeniului "securității naționale" într-o zonă extrem de largă (și neclară) de securitate cibernetică, care mai nou include și propaganda și dezinformarea, a declarat marți pentru HotNews.ro, Bogdan Manolea, jurist specializat în legislația IT și director excutiv al Asociației pentru tehnologie și Internet (ApTI).

Securitate ciberneticaFoto: Sasun Bughdaryan / Dreamstime.com
  • „Cea mai toxică este extinderea domeniului "securității naționale" într-o zonă extrem de largă (și neclară) de securitate cibernetică, care mai nou include si propaganda si dezinformarea.
  • În condiițiile în care serviciile nu au de facto nicio supraveghere (nici parlamentară, unde Comisia e aliat și nici judecătorească - unde procentul de aprobare e de peste 95%) - suntem practic la cheremul bunei voințe a Serviciilor de a interpreta limitativ noile dispoziții și de a nu afecta drepturilor omului.
  • Pe locul 2 ar fi - în opinia mea - obligația de delațiune despre clienți - fără mandat - de la orice furnizori de servicii tehnice de securitate cibernetică. Ar trebui ca un furnizor să conteste în instanță o astfel de cerere - probabil puțini o vor face. Poate clienții lor să o facă în momentul în care vor vedea ca informațiile lor confidențiale sunt transmise altora într-un mod extrem de facil.
  • Acum, va depinde un pic și de argumentația judecătorilor - au mai fost situații când au criticat textul pentru neclaritate, chiar dacă au decis ca legea este constituțională”, a declarat marți pentru HotNews.ro juristul Bogdan Manolea.

Decizie majoră a CCR: Legea securității cibernetice este constituțională: atribuții extinse pentru SRI

Judecătorii Curții Constituționale au respins marți, sesizarea făcută de USR și Forța Dreptei pe legea securității cibernetic, astfel că proiectul de lege care extinde atribuțiile Serviciului Român de Informații va merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis.

Pe agenda de azi a ședinței de plen a CCR s-au dezbătut 2 dosare comasate în care s-au dezbătut „obiecții de neconstituționalitate a Legii privind securitatea şi apărarea cibernetică precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, obiecții formulate de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România, de deputați neafiliați și de Avocatul Poporului”.

La CCR au fost două sesizări de neconstituționalitate. Ce probleme ar fi

Amintim că proiectul de Lege privind securitatea și apărarea cibernetică a României a fost adoptat de Senat, for decizional, pe 21 decembrie (cu 80 de voturi de DA, 29 de voturi NU și 3 abțineri).

În aceeași zi în care proiectul a trecut de Parlament, juristul Bogdan Manolea a atenționat că problemele semnalate anterior au rămas în lege:

  • orice furnizor de "serviciu public sau de interes public" va avea niște obligații imense de raportari de securitate in 48 de ore (și nu numai)
  • apare informatorul 2.0 - care la "cererea motivata" a oricaruia din cele 11 organe publice prevazute in lege ( DNSC, MCID, ANCOM, MApN, MAI, MAE, ORNISS, SRI, SIE, STS și SPP), trebuie sa toarne ceea ce știe - date și informații privind incidente, amenințări, riscuri sau vulnerabilități. Evident, de la clientii lor.
  • largire atributii SRI pentru niste definitii extrem de largi, inclusiv "campanii de propagandă sau dezinformare", inclusiv derulate de o entitate non-statala. Deci acum chiar are un motiv sa ne urmareasca pe toti.
  • extindere obligatii contrar directivelor europene in domeniu si sanctiuni extrem de mari (nu mai sunt 10%, sunt 3% din cifra de afaceri).

Dormi liniștit! Statul vegheaza pentru tine! O sa avem o securitate cibernetică perfecta!”, scria atunci juristul Bogdan Manolea.

Pe 22 decembrie, Asociația pentru Tehnologie și Internet, împreună cu 12 organizații semnatare, au trimis o petiție colectivă către Avocatul Poporului.

Tot în 22 decembrie, deputații USR și Forța Dreptei au anunțat că au atacat la Curtea Constituțională controversata lege a securității cibernetice, adoptată cu o zi în urmă în Parlament, pe motiv că ar încalca grav dreptul la viață privată și libertatea de exprimare.

În 27 decembrie, Renate Weber, Avocatul Poporului, a atacat la Curtea Constituțională proiectul de lege.

Potrivit ApTI, această sesizare a reluat argumentele din petiția ONG-urilor, într-o formulare proprie, cu o singură excepție: lipsește orice referire la Art. 25 - cel care obligă furnizorii de servicii de securitate cibernetică să ”pârască” proprii clienți.

Sursa foto: Dreamstime.com