Investitii de peste 83 milioane euro ar putea fi demarate cel mai probabil la jumatatea lui 2010, imediat ce Comisia Europeana va aproba o schema de ajutor de stat finantata din bani europeni, pentru internet broadband in zonele albe ale Romaniei, a anuntat joi Marius Fecioru, secretar de stat in Ministerul Comunicatiilor. Masura vizeaza 29% dintre romani (circa 6,2 milioane locuitori) care nu au acces deloc la internet. In lipsa penetrarii cu broadband fix, piata din Romania s-a adaptat prin cresteri pe broadband mobil, sustine Catalin Marinescu, seful arbitrului telecom, in 2010 urmand sa se acorde mai multe licente regionale si nationale in aceasta directie.

Autoritatile romane asteapta aprobarea Comisiei Europene pentru o schema de ajutor de stat de 83 milioane euro, finantata prin fonduri europene, bani ce vor fi directionati prin licitatie pentru internet broadband in zonele fara nici un furnizor de astfel de servicii, a anuntat joi Marius Fecioru, prezent la conferinta Mediafax talks about Telecom Industry.

Dupa primirea avizului, tinand cont de tot ceea ce inseamna proceduri ulterioare, investitiile ar putea fi demarate undeva la mijlocul anului viitor, spune acesta. Oficialul guvernamental exclude posibilitatea castigarii sumei disponibile prin licitatie doar de catre un singur operator.

"Nu avem nici un fel de interes de a da acesti bani unui singur operator pentru ca de cealalta parte reglementatorul ar avea mari dificultati sa reglementeze aceasta piata neatinsa", a spus Fecioru.

Potrivit proiectului MCSI, masura vizeaza 29% din populatia Romaniei (circa 6,2 milioane locuitori, in circa 11.000 localitati) care se afla in aceste zone albe lipsite complet de servicii de internet broadband.

Atac puternic pe broadband mobil in 2010: Noi licente regionale si nationale

Romania sta prost la penetrarea serviciilor de broadband fix si prea curand nu va ajunge la cotele europene, sustine Catalin Marinescu.

"Romania are o penetrare a retelelor de telefonie fixa foarte scazuta, mult sub media UE si din aceasta cauza, penetrarea serviciilor de broadband fix nu va putea ajunge la cotele europene. Nu s-au mai construit alte retele. Au inceput sa se construiasca retele de fibra optica. Avem exemplul Primariei Bucuresti cu NetCity si alte astfel de proiecte in multe alte orase ale tarii. Atunci cand acest curent va atinge o masa critica vom putea vorbi de cresterea broadband pe fix, pe fibra optica sau pe cablu. Pana atunci nu", a explicat Marinescu.

Pe de alta parte, piata s-a adaptat prin crestere pe broadband mobil.

"Piata romaneasca s-a adaptat. Cum? A fost o crestere importanta pe broadband mobil la finele primului semestru din acest an, cand aveam 2,4 milioane conexiuni de broadband mobil fata de 1,5 milioane conexiuni la finele anului trecut. Este o modalitate de a compensa lipsa de retele de cablu si penetrarea scazuta a retelelor de telecomnunicatii fixe si asta se va dezvolta in continuare", a mai spus acesta.

Presedintele ANCOM sustine ca sunt mai multe benzi de frecvente prin care s-ar putea oferi broadband mobil, iar in primele doua trimestre din 2010 va oferi strategii pentru acordarea de licente in benzile de 800 MHz (dividendul digital), pentru 3,5 GHz si pentru 2,5-2,6 GHz. In prezent se opereaza doar in 3,5 GHz dar cel putin licentele locale expira anul viitor.

"In 3,5 GHz sunt 6-7 operatori care au licente nationale, care expira in 2013 si de asemenea mai multi operatori care au licente locale si expira in 2010. Licentele locale cand au fost atribuite au fost date pentru un oras. Ca exemplu, in jud Buzau s-a dat licenta pentru municipiul Buzau nu si pentru alte orase din acest judet. Vom redefini ce inseamna licente locale, astfel incat sa extindem scopul licentei de la oras la judet", a precizat Marinescu.

ANCOM spera la cel putin 2 licente nationale in banda de 2,6 GHz, folosita acum de Ministerul Apararii, in 2010

Banda de 800 MHz este o oportunitate creata prin tranzitia de la televiziunea analogica la cea digitala care va elibera o cantitate semnificativa de spectru de frecvente, creand un asa numit "dividend digital". Comisia Europeana a propus recent folosirea acestei benzi in special pentru noi servicii de internet broadband wireless, servicii atat 3G cat si 4G, care ar contribui la atingerea tintei ca serviciile de internet broadband sa acopere 100% din populatia UE pana la sfarsitul lui 2013.

Sub semnul intrebarii este insa posibilitatea unor licente comerciale in benzile de frecvente de 2,5 GHz-2,6 GHz, folosita in prezent de Ministerul Apararii. Marinescu este insa optimist si spune ca ar putea fi cel putin 2 licente nationale in 2010 in aceasta frecventa.

"Spectrul de 2,6 GHz a apartinut Ministerului Apararii Nationale. In momentul de fata suntem in discutii cu Ministerul Apararii. E un spectru interesant pentru operatori, sunt aplicatii de internet de banda larga deja in curs de implementare in Europa, credem ca e un spectru care ar rezolva multe din problemele acoperirii de internet in banda larga. Speram ca pana la sfarsitul acestui an sa fie clar ca va fi utilizat acest spectru in scopuri comerciale si anul viitor sa derulam procedura de atribuire, dar pana acum nu am reusit sa finalizam discutiile cu Ministerul Apararii. Cred ca vor fi cel putin doua licente nationale", a mai spus acesta.

Cel mai recent studiu al Comisiei Europene, pe baza datelor ANCOM, arata ca Romania se afla in luna iulie a acestui an pe penultimul loc in UE in privinta gradului de penetrare a serviciilor de internet broadband fix la suta de locuitori, cu 12,3%, depasind doar Bulgaria.

Cat priveste internetul broadband mobil, datele autoritatii locale de reglementare arata ca la jumatatea acestui an, gradul de penetrare a serviciilor de internet broadband mobil la suta de locuitori in Romania era de 32,1% fata de doar 5,1% la jumatatea anului 2008.