Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
- Parteneriatul Transatlantic pentru Comert si Investitii este un amplu acord comercial negociat incepand de anul trecut de UE si SUA si care, potrivit specialistilor, ar putea deveni cel mai mare acord regional de comert - detalii aici. Autoritatile europene au fost criticate de diverse organizatii fie pentru lipsa de transparenta in negocieri, fie pentru diverse prevederi pe teme sensible, ce sunt sau ar fi negociate cu SUA - de la calitatea alimentelor la rezolvarea litigiilor state-companii. Saptamana trecuta, Consiliul UE a declasificat mandatul european de negociere - detalii aici
Organizatia condusa de Lavinia Andrei, Terra Mileniul III, alaturi de alte sase ONG-uri romanesti ecologiste sau antiglobalizare, se numara printre cele aproape 150 de organizatii din 18 state membre UE care au sprijinit, in vara, Initiativa Cetateneasca Europeana "Stop TTIP", menita sa blocheze negocierile. Initiativa a fost respinsa, intre timp, de Comisie pe motive procedurale, dar presiunile ONG-urilor continua. La sfarsitul saptamanii trecute, cand in Europa au avut loc proteste coordonate impotriva TTIP. O astfel de manifestatie - impotriva TTIP, dar si fracturarii hidraulice - a avut loc si la Bucuresti, unde s-au strans, potrivit relatarii HotNews.ro, circa 100 de persoane. Unele dintre acestea nu au putut explica ce este TTIP si de ce sunt impotriva acordului. Vezi detalii
Pune intrebari la rubrica de comentarii a acestui articol.
- reducerea standardelor de mediu datorate procedurilor de armonizare a reglementarilor;
- reducerea calitatii vietii pentru cetateni in cazul in care standardele pentru industria alimentara ar fi cele din SUA unde utlizarea organismelor modificate genetic este permisa, de asemenea utilizarea hormonilor in industria alimentara etc.
- exploatarea resurselor naturale (resurse minerale spre ex si paduri)
- faptul ca am putea deveni o simpla piata de desfacere.
Sunt la curent cu politica europeana inca din-nainte de aderarea la UE. Chiar am fost timp de 3 ani si jumatate membru in Comitetul Economic si Social European deci sunt la curent cu ceea ce se intampla in Europa.
Ca organizatie interesul nostru este sa aparam mediu si sa sustinem niste standarde inalte asa ca orice reglementare pe acest domeniu ne intereseaza si ne cautam aliati pentru a lupta pentru acest drept.
Mai mult decat atat, prin mecanismul de solutionare a litigiilor (ISDS) acestea ar putea cere guvernelor despagubiri foarte mari in cazul in care acestea ar veni cu legi care sa protejeze mediul si care ar fi considerate ca produc pagube acestor companii.
ce va spune faptul ca la acest protest anti-fracking (ca anti-ttip nu prea a fost, in pofida numelui) au venit doar 100 de oameni, intr-o zi frumoasa de sambata?
Va voi da un exemplu:
Intre Canada si SUA exista un astfel de tratat bilatera de comert si investitii.
La un moment dat guvernul din provincia Quebec a dat un moratoriu privind explorarea gazelor de sist pe teritoriul sau. Firma americana ce voia sa faca exploatarea in Quebec a dat in judecata statul Canadian cerand compensatii de aprox 235 milione de dolari pt faptul ca i-a prejudiciat afacere.
Cum si in Romania exista firme americane care fac explorari privind gazele de sist, lucrul acesta s-ar putea intampla si aici.
Cat priveste participarea consider ca foarte putina lume cunoaste subiectul.
Tin sa mentionez ca nu suntem impotriva unui tratat SUA - UE ci impotriva prevederilor acestuia si a modului cum a fost el negociat.
Oare la momentul actual nu exista cadrul pentru comert si investitii intre SUA si UE? Companiile competitive nu pot sa desfasoare astfel de activitati?
Ei bine exista. Singurele domenii in care cadrul este mai restrictiv sunt Agricultura si industria alimentara.
Oricate promisiuni am avea din partea CE, presiunea firmelor va fi foarte mare si piata va fi invadata de produse americane ce corespund standardelor lor.
Va dau 2 exmple din mandatul de negociere al Comisiei Europene:
art 16 - tratamente egale pentru investitori de ambele parti si aici mi-ar face placere sa vad ca oamenii de afaceri romani au acelasi tratament in SUA precum cei americani in Romania, incepand cu vizele.
art 17 recunoasterea profesiilor de ambele parti, unde mi-ar face placere sa stiu ca intelectualilor care au obtinut diplome in Romania le sunt recunoscute in SUA
Romania nu prea are cu ce intra pe piata Americana mai mult decat o face acum. Ori in aceste conditii am fi o buna piata de desfacere si pentru produsele americane.
Interesele cele mai mari le au tari precum Germania, Franta, Uk care exporta masiv.
Din exportul UE pe piata SUA Romania acopera maxim 3%.
In principal TTIP favorizeaza marile corporatii si le aduce la masa factorilor de decizii scriind practic legile si reglementarile. Interesul corporatiilor este acela de a face profit cu orice pret, diminuand standardele de mediu sau de munca. Ori atat timp cat in Europa economia este bazata in proportie de peste 90% pe IMMuri este greu de crezut ca acestea vor avea ceva de castigat.
Un exemplu privind legatura intre Rosia Montana si TTIP:
Cand guvernul El Salvadore a decis ca nu va da aviz de mediu pentru o firma canadiana care dorea sa exploateze aurul acolo, respectiva companie a dat in judecata statul si a cerut compensatii de sute de milioane de dolari daunele pe care le-a produs.
Cred ca seamana foarte mult cu ce se intampla la Rosia Montana. De precizat ca mai exista si un tratat cu Canada CETA similar cu acesta.
Ar fi un subiect important pentru viitorul presedinte care are in atributii relatiile externe ale Romaniei.
Un alt exemplu este cel al privatizarii serviciilor publice.
Exista un antecedent pe un astfel de tratat bilateral in Africa de Sud in care o companie a privatizat sistemul de distributie si utilizare a apei si cum preturile cresteau considerabil si apa este un drept al tuturor, guvernul a decis inghetarea preturilor. Compania a dat in judecata guvernul pentru prejudicii. Judecata nu se face insa la un tribunal ci la o curte de arbitraj, unde arbitrii provin din zona de bussines. Iar un astfel de proces se duce cu usile inchise.
Comisia Europeana intrebata in baza unei directive a accesului la informatii de o organizatie, cu cine s-a consultat pe negocierile TTIP a facut publica o lista de 130 de intalniri dintre care la 119 au participat numai reprezentanti ai marilor companii din industriile : constructii auto, farmacie, industrie alimentara, IT ceea ce arata destul de clar cui se adreseaza acest acord.
Cand va fi cazul unui tratat cu Rusia sau cu China ne vom exprima atunci pe baza documentelor.
Daca toate scutirile de taxe pentru marile companii ar merge in dezvoltarea firmelor locale cred ca ne-ar fi mult mai bine si nu ar trebui sa importam produse americane aduse de la mii de Km distanta care sa contribuie la emisiile de gaze cu efect de sera si respectiv la schimbarile climatice.