
Comisarul european pentru Agricultura, Dacian Ciolos a raspuns intrebarilor cititorilor HotNews.ro, privind agricultura romaneasca in economia europeana si provocarile si oportunitatile producatorilor romani in blocul comunitar si in economia transatlantica, in contextul negocierilor UE- SUA pentru Acordul de liber schimb si investitii.
- Cum putem folosi banii europeni pentru dezvoltarea agriculturii si a satului romanesc, ce sanse are producatorul agricol roman pe piata comuna europeana, ce oportunitati si ce riscuri il asteapta pe intreprinzatorul roman din sectorul agro-alimentar pe viitoarea piata transatlantica de peste 800 de milioane de consumatori?
Reamintim ca, in contextul negocierilor pentru Parteneriatul Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP), partea europeana insista pe apararea brandurilor locale, specifice europene, prin denumirile geografice, in timp ce americanii vor eliminarea acestor restrictii.
- Dacian Ciolos se afla la finalul mandatului sau de cinci ani in Comisia Barroso, miercuri fiind programat in Parlamentul European si votul plenului pentru viitoarea Comisie Europeana condusa de Jean Claude Juncker.
Pune intrebari la rubrica de comentarii a acestui articol.
Doresc sa va felicit pentru intregul dumneavoastra parcurs in mandatul de comisar pe agricultura!
As dori sa stiu care sunt in opinia dumneavoastra potentialele pericole/dezavantaje/puncte de ingrijorare cu privire la acordul TTIP in ceea ce priveste sectorul agriculturii ecologice (incluzand aici atat productia cat si procesarea si pietele de desfacere). Ce ne puteti spune despre avantajle/oportunitatile oferite de acest acord?
Multumesc
Pentru sectorul agroalimentar european, prioritatea UE este de a negocia recunoasterea si protectia produselor agroalimentare de calitate, mai ales cele protejate oprin indicatii geografice si denumiri de origine protejate.
Oportunitatile mari pentru UE sint in zona produselor procesate si cu valoare adaugata ridicata.
Asta nu e in sine un lucru rau, dar efectele pot fi devastatoare pt cetateni romani carora lea-ti facut un juramint.
Cum se poate incuraja unificarea terenurilor fara ca asta sa insemne cumapararea lor de catre straini?
Stiti vreo rezolvare pentru limitatea furturilor "de pe camp"?
Cum se poate scapa de mafia din piete?
Putem sa ne modificam modul de a face agricultura in unul care sa ne aduca prosperitate fara sa ne pierdem identitatea?
Mafia din piete: facind in primul rind o diferentiere clara intre cel care produce si cel care doar intermediaza - prin modul de abordare a politicilor fiscale in relatia cu producatorul agricol.
Am si eu doua intrebari
1. Cum vedeti dumneavoastra ca va evolua agricultura Romaniei in urmatorii ani?
2. Am vazut ca ati participat recent la conferinta "Ferma de familie nucleu al agriculturii durabile". Ce parere aveti despre planul Domnului Calin Georgescu cu privire la agricultura romaneasca. De asemenea daca prevedeti o colaborare cu Calin Georgescu pe viitor.
As aprecia un raspuns concret, fara limbaj de lemn.
Multumesc si numai bine!
Daca aceste facilitati vor fi folosite de Romania, si Comisia Europeana cere introducerea lor in PNDR, atunci asemenea situatii penibile pot fi evitate.
De 13 ani (legea numarul 10/2001) am de recuperat 7.5 ha teren agricol in comuna Cogealac judetul Constanta.
Credeti ca am vreo sansa sa recuperez vreodata in aceasta viata aceste hectare de pamant ?
Cu ce ocazie a aparut legea 165/2013 care suspenda inclusiv legea fondului funciar din 1991?
Ar trebui ca aceasta problema privitoare la Romania sa fie ridicata si in Comisia Europeana !
Daca a fost vreodata ridicata va rog sa imi spuneti exact cum imi pot rezolva problema.
Stiu ca exista teren disponibil care se poate retroceda dar care a fost si este la discretia primarului (nu a primariei).
Am aflat ca in acesta perioada au recuperat zeci de hectare de pamant multe persoane care NU avut acte doveditoare ca au fost vreodata proprietari in aceasta comuna.
1. Romania are un singur brand agro-alimentar protejat la nivel UE cu indicatie geografica - Magiunul de Topoloveni. Ce ne-a impiedicat 7 ani sa inregistram mai multe?
2. Ce avantaje si dezavantaje ar avea Romania de pe urma TTIP, in domeniul agriculturii? Noi oricum nu exportam mare lucru in SUA (cred ca niste vin, dar putin).
Dar e nevoie de mai multa vointa in administratie si de mai multa competenta atat in administratie, cat si in sectorul privat.
2. Am raspuns
Dece judetele agricole din Moldova (probabil din tara) nu ajung aceasta performanta ;
- lipsa de initiativa sau interes comercial,
- munca sau castigul rapid.
Cat priveste gustul tomatelor puteti sa le spuneti Romanilor ca au nostalgia Aprozarelor !
Merci va astept à GENEVE sa va preint realizarile din acest domeniu.
-
Ce solutie vedeti, Domnule Ciolos? S-ar putea obtine fonduri europene pentru cadastru? Dar o posibila comasare, astfel incat fiecare succesor sa devina proprietar pe o singura parcea comasata, in locul celor 10 aflate acum in indiviziune?
Am doua intrebari.
1 Cand va fi aprobat noul PNDR de către Comisia Europeană ?
2. Ce puteti sa ne spuneti despre Sub-măsura „Instalarea tinerilor fermieri” si Sub-măsura „Sprijin pentru înfiinţare de activităţi neagricole în zone rurale”?
Multumesc. O zi buna.
2. Raspunsurile cele mai concrete le pot oferi autoritatile romane, pentru ca ele sint responsabile de implementarea lor.
1. De ce nu va opuneti fatis sau sa va delimitati in mass-media si in plenul Comisiei de presiunile exercitate asupra Romaniei pentru cultivarea si consumul organismelor modificate genetic la noi in tara? Asa-zisul surplus de productie nu justifica monopolul firmelor producatoare de seminte.
2. De ce nu v-ati exprimat opozitia fata de exploatarea gazelor de sist in Romania cand este clar dovedit ca tehnologia de exploatare otraveste apa din panza freatica si implicit va distruge agricultura si viata romanilor? Sper ca sunteti informat despre raportul "Impacts of shale gas and shale oil extraction on the environment and on human health" al Parlamentului European. Pentru conformitate, iata link-ul: http://www.europarl.europa.eu/document/activities/cont/201312/20131205ATT75545/20131205ATT75545EN.pdf
3. De ce nu ati incercat sa preveniti pana in decembrie 2013 accesul cetatenilor straini persoane fizice la terenurile arabile si padurile de pe teritoriul Romaniei? Legea care trebuia sa previna acest lucru, prin transformarea Agentiei Domeniilor Statului intr-un omolog ca in Franta, nu s-a promulgat. In Franta, sub 1% din totalul tranzactiilor cu terenuri arabile sunt achizitionate anual de straini. In Romania, pana in decembrie 2013 deja erau 9% din terenurile arabile in posesia persoanelor juridice straine si probabil, prin interpusi, un procent mult mai mare in posesia persoanelor fizice straine.
4. De ce subventia la hectar este asa de mica in Romania si asa de mare in celelalte tari componente ale Uniunii Europene(vezi Grecia)?
5. De ce nu v-ati opus politicii guvernului roman care anul trecut a promulgat legea 165/2013 care, nota bene, suprima inclusiv efectele Legii fondului funciar din 1991 pentru cei care inca nu si-au recuperat terenul arabil sau padurea? Ati avea rabdare 23 de ani sa va recuperati un teren, apoi sa intervina statul si sa suspende cursul justitiei in mod nedefinit?
2. Comisarul responsabil de acest domeniu a vorbit deja in numele Comisiei, de aceea nu era cazul sa imi exprim eu punctul de vedere, pentru ca fiecare comisar vorbeste pe domeniul sau de competenta.
3. Conditiile de acces au fost negociate de Romania in momentul semnarii Tratatului de aderare, deci nu se mai putea preveni ceva ce fusese acceptat de Romania in momentul aderarii. Pe de alta parte, nimic nu impiedica Romania sa-si adopte o legislatie specifica privind circulatia trenurilor agricole sau accesul la terenuri agricole, si aici Romania poate sa impuna anmite conditii. Dar acest lucru tine de decizia interna nationala, nu de Comisia Europeana.
4. Pentru ca in calitatea mea de comisar nu am atributii sa ma opun politicii guvernului privind legea fondului funciar, care tine de legislatia nationala si nu de cea comunitara.
- Va deveni agricultura organica principala forma de agricultura aproape oriunde in Europa sau suntem departe de acest moment; din acest punct de vedere, unde sunt statele din Est?
- Care sunt principalele mesaje de comunicat pe aceasta tema; dar obstacolele?
Reforma CAP e in curs: exista diferente majore de opinii la nivelul UE, de exemplu, intre Nord-Sud, respectiv Est-Vest?
2. Sunt si tari din Est si din Vest care sint avansate in privinta procentului de productie bio din productia totala.
3. Exact ce am raspuns la prima intrebare: oportunitati de piata exista, sustinerea din PAC este explicita pentru productia bio, si CE tocmai a avenit cu o propunere legislativa de imbunatatire a normelor de productie bio, mai ales pentru a evita si pierderea credibilitatii sectorului. Sper ca aceasta propunere, odata adoptata, sa inlature obstacolele sau neclaritatile.
4. Reforma a fost deja adoptata in 2013, iar diferentele majore de opinii au fost deja armonizate de suficient timp.