Digi Communications, compania mamă a RCS&RDS, a raportat anul trecut venituri consolidate de peste 1,18 miliarde de euro în țările în care operează - România (64% din venituri), Ungaria, Spania și Italia - în creștere cu 14,2% față de anul 2018, a anunțat vineri grupul controlat de miliardarul orădean Zoltan Teszari. Grupul a anunțat și o creștere cu 8% până la 16,1 milioane de utilizatori ai serviciilor sale în toate cele patru piețe.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a cerut joi Avocatului Poporului să atace la Curtea Constituțională (CCR) Ordonanța de urgență 23/2020 care modifică legislația achizițiilor publice. Secția pentru judecători reclamă faptul că, fără a avea avizul CSM, Guvernul a reglementat aspecte ce țin de răspunderea disciplinară a magistraților care soluționează litigii în materia achizițiilor publice, încălcând astfel voința majoritară exprimată la Referendumul din 2019.

Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), despre care unii au atenționat că ar putea fi doar un chihuahua, iar alții au susținut că va fi un tigru, tocmai a început să funcționeze, după ce Hotărârea de Guvern privind organizarea și funcționarea acesteia a fost publicată în data de 13 februarie 2020 în Monitorul Oficial. Noua autoritate, creată de Guvernarea PNL, va gestiona sistemele IT de servcii publice electronice și fonduri UE de miliarde de euro pentru proiectele de digitalizare ale administrației publice.

Pentru prima oară în patru ani, principalii indicatori financiari ai anului 2019 – veniturile, profitul EBITDA şi fluxul de numerar operațional - au înregistrat creştere de la un an la altul, a anunțat miercuri grupul Telekom România (fostele Romtelecom și Cosmote). Pe de altă parte, numărul de clienți a scăzut pe toate liniile de servicii, cu excepția serviciilor fix-mobile. Ca urmare a proceselor de transformare și automatizare, numărul angajaţilor full time a scăzut cu 21% de la 6.356 persoane în 2018 până la 5.029 persoane în 2019.

Orange România a anunțat miercuri numirea lui Pierre-Etienne Cizeron în rolul de chief marketing officer începând cu 16 martie 2020, înlocuindu-l pe Yves Martin, care va prelua un rol executiv în cadrul unei alte divizii a Grupului Orange. Cu o experiență de peste 20 de ani în industria de telecomunicații, Pierre-Etienne va coordona strategia de marketing pentru segmentul B2C al companiei, cu accent pe convergența fix-mobil.

"Restricția la două mandate pentru conducerea Consiliului Concurenţei era superfluă. Până la urmă, Parlamentul dacă nu vrea să voteze o persoană, nu o votează. Pe fond lucrurile nu se schimbă, a declarat marți Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, întrebat despre OUG-ul dat luna trecută de Guvernul Orban, care elimină această restricție din legea concurenței și îi permite practic să candideze pentru un nou mandat. Chirițoiu a dat ca exemplu situația de la ASF, unde deși nu există o astfel de limitare, niciun președinte nu și-a terminat mandatul până acum.

Două mari lucruri se întâmplă anul acesta în industria telecom: Unul din cei patru mari operatori vrea să iasă din piață și al doilea este lictația pentru noile frecvente pentru servicii 5G, a declarat marți Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. "Și eu aș vrea să fie la fel de concurențială piața telecom cum e acum, dar se întâmplă niște lucruri și va trebui să ne batem capul, în perioada următoare, ca lucrurile să rămână la fel de concurențiale. Pe partea de preluare a operațiunilor Telekom, dacă se va ajunge acolo, este implicat și Bruxelles-ul și noi și ANCOM vom lucra cu oficialii europeni", a precizat Chirițoiu. Vezi în articol ce au răspuns președintele Concurenței și vicepreședintele ANCOM, întrebați dacă pot oferi detalii.

Uneori companiile de stat sunt victime complice în cadrul unor licitații trucate și practica nouă este să aplicăm sancțiuni și companiilor care sunt tinta licitatiilor trucate, a precizat marți Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. În acest sens am avut un caz mai vechi la Electrica, în care am aplicat sancțiuni, iar anul acesta analizăm alte două cazuri de posibilă implicare a companiilor țintă în astfel de licitații, la Transgaz și Tarom, a spus președintele autorității de concurență.

• UPDATE Reacția Transgaz, deranjată că președintele Concurenței nu a precizat perioada la care se referă investigația: Am anunțat deja din 12 ianuarie 2020 că investigația vizează achizițiile derulate de Transgaz în perioada 2009-2011, deci înainte de implementarea managementului privat
  

Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT), Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) nu s-au aflat printre instituțiile avizatoare ale proiectului de ordonanță de urgență (OUG) cu impact asupra achizițiilor publice, a precizat luni pentru HotNews.ro Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), inițiatoarea acestui act normativ. Nevoia acestor avize pentru evitarea unor posibile vicii de neconstituționalitate a fost mențiunea făcută de Ministerul Justiției în avizul favorabil dat la acest OUG, dar legea permite inițatorului unui act normativ să nu-și însușească aceste observații. Vezi în articol cum și-a permis ANAP să nu-și însușească observațiile Ministerului Justiției

O licitație cu mari semne de întrebare. APIA - agenția care împarte subvențiile UE către fermieri a atribuit un contract de zeci de milioane de euro pentru mentenanța sistemului IT către patru firme abonate la bani publici, care în trecut au candidat separat, dar acum s-au asociat și au depus singura ofertă din cadrul licitației. Cei mai mulți bani se vor duce la Siveco, firmă care a creat softul de la APIA, dar care a fost exclusă pentru presupuse nereguli într-o licitație similară din 2017, motiv pentru care compania se judecă și acum cu APIA. Din asociere nu lipsește o firmă din grupul fondat de urmăritul internațional Sebastian Ghiță, dar și alte două firme abonate la bani publici. Vezi în articol cum explică APIA și Siveco toată această situație.

Nu pot fi reglementate prin Ordonanță de urgență aspecte care țin de statutul magistraților, (cu atât mai puțin fără consultarea sistemului judiciar și fără dezbatere publică), fiind posibilă apariția unui viciu de neconstituționalitate, se arată în avizul favorabil, dar cu observații, dat în 4 februarie de Ministerul Justiției la Ordonanța care schimbă regulile la achizițiile publice, document consultat de HotNews.ro. Mai mult, pentru evitarea viciilor de neconstituționalitate, ar fi fost necesare 3 avize de la CSAT, CSM și Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR). Cel din urmă nu a fost dat nici acum. Vezi integral în articol avizul Ministerului Justiției

Temerile cauzate de noul coronavirus au dus la anularea expoziției internaționale a telefoniei mobile de la Barcelona, după un șir de retrageri ale companiilor invitate, în pofida asigurărilor date de autoritățile spaniole care au îndemnat să nu se cadă pradă „unei epidemii a fricii”.

Achizițiile IT care vizează infrastructuri informatice critice de interes național vor putea fi realizate într-un regim similar contractelor din domeniul apărării și securității, potrivit unei Ordonanțe de Urgență publicate miercuri în Monitorul Oficial. Este una din cele 25 de OUG-uri adoptate în seara zilei de 4 februarie, de Guvernul Orban, despre care noul președinte al Agenției Naționale de Achiziții Publice (ANAP), liberalul Eugen Cojoacă, a susținut că va debloca marile proiecte IT. Ordonanța nu prevede însă că aceste achiziții să fie permise numai în baza unui aviz prealabil al CSAT, așa cum a susținut acesta.

Pe întreg anul 2019, am derulat 3.982 de controale, neregulile existente fiind sancționate cu amenzi în cuantum de 2.536.900 de lei”, a declarat marți Cristin Popa, directorul executiv monitorizare și control în cadrul autorității de reglementare în comunicații (ANCOM). 9 amenzi contravenționale în cuantum total de 1.650.000 de lei au fost aplicate furnizorilor de servicii de telefonie mobilă pentru neîndeplinirea obligațiilor de acoperire cu semnal asumate prin licențe, în timp ce pe piața serviciilor poștale a fost de 30.000 de lei.

"Realizarea unui portal care să faciliteze obținerea informațiilor publice". Aceasta este una din prioritățile IT&C pentru acest an, potrivit programului de guvernare Orban II. Autoritățile asigură că va fi un instrument de acces a informațiilor transmise în baza legii 544/2001, nicidecum un nou eRomânia, cel mai răsunător eșec în materie de portaluri de informații publice. Lăsat nefolosit după ce statul a risipit 12 milioane de euro pe hardware și software, site-ul eRomânia te invită mai nou să cumperi acest domeniu de internet, iar datele RoTLD arată că o persoană fizică tocmai ce a făcut acest lucru.

• Vezi în articol ce spune liberalul Sabin Sărmaș, președintele Autorității pentru Digitalizarea României despre planurile legate de noul portal cu informații publice

Aproape jumătate dintre cele 11,3 milioane de telefoane date de români anul trecut la numărul unic de urgență au fost non urgențe sau false. Cătălin Chirca, purtătorul de cuvânt al STS, a precizat marți, pentru RFI, că cele mai multe apeluri non urgente sunt făcute din buzunar din cauză că oamenii uită să își blocheze telefonul.

Instituțiile civile, precum ANAF sau ministerele de resort, vor putea face în curând achiziții IT exact ca instituțiile militare, dacă în prealabil, CSAT decide că respectivele proiecte de infrastructură IT&C sunt de interes național, a precizat joi într-un interviu acordat HotNews.ro Eugen Cojoacă, noul președinte al Agenției Naționale de Achiziții Publice (ANAP). Una din cele 25 de Ordonanțe de Urgență adoptate marți seara de Guvernul Orban a creat deja cadrul general. Motivul? Realizarea marilor proiecte IT de zeci de milioane de euro, blocate adesea prin contestațiile așa numitelor 'firme de apartament'.

• Vezi în articol ce alte schimbări și amenzi introduce acest OUG pentru simplificarea achizițiilor publice

Statele Unite - eventual cu ajutorul aliaților săi - ar trebui să aibă în vedere preluarea controlului asupra producătorilor de echipamente de telecomunicații Nokia și Ericsson pentru a stopa avansul chinezilor de la Huawei în domeniul 5G, a declarat joi ministrul american al Justiției, Bill Barr, citat de AFP.

Una din cele 25 de Ordonanțe de Urgență adoptate marți, 4 februarie, de Guvernul Orban "modifică și completează unele acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice", a anunțat miercuri Agenția Națională de Achiziții Publice (ANAP). Modificările legislative vizează adoptarea unor măsuri urgente pentru simplificarea procedurilor de achiziții publice și totodată pentru inițierea primilor pași către transformarea digitală a acestora. ANAP a prezentat principalele modificări, precizând în final că actul normativ va putea fi consultat pe site-ul Agenției la secțiunea Legislație după publicarea în Monitorul Oficial, lucru care încă nu s-a întâmplat.

Vodafone va elimina echipamentele furnizate de Huawei din reţelele sale de bază de telefonie mobilă din Europa, după ce Marea Britanie a decis să restricţioneze rolul companiei chineze în dezvoltarea 5G, transmite Reuters, citată de Agerpres. "Am decis acum, ca rezultat al precizărilor Comisiei Europene şi a deciziei Guvernului britanic, să eliminăm Huawei din reţelele de bază de telefonie mobilă", a anunţat miercuri directorul general Nick Read.