Gigantul rus Gazprom discuta de cativa ani cu Romgaz despre o posibila colaborare in vederea dezvoltarii unor capacitati de inmagazinare pe teritoriul Romaniei. De altfel, ministrul economiei Ion Ariton si presedintele Gazprom, Alexey Miller au convenit sa continue "examinarea in detaliu, foarte concreta, a oportunitatilor investitionale din România pe acest domeniu". HotNews.ro a incercat sa afle cat de tentanta este Romania din acest punct de vedere si care este situatia actuala a depozitelor de gaze detinute de Romgaz.Vezi cate depozite de gaze detine Romgaz in Romania si care este capacitatea lor

Potrivit unor informatii transmise de Ministerul Economiei la cererea HotNews.ro, in Romania sunt operate 8 depozite de inmagazinare, amenajate in zacaminte golite in urma exploatarii intense. Dintre acestea, 6 depozite sunt operate de Romgaz, avand capacitatea totala de aproape 4,2 miliarde standard metri cubi, volumul de lucru fiind de 2,760 miliarde standar metri cubi. La acestea s-ar putea adauga depozitul de la Roman-Margineni cu o capacitate estimata de 2 miliarde metri cubi, depozit care se afla inca in stadiul de proiect. Ministerul Economiei sustine ca decizia de implementare a proiectului depinde de conditiile si cerintele pietei gazelor naturale.

Mai exista 2 depozite ale GdF Suez cu o capacitate de 350 milioane standard metri cubi.

Potrivit Ministerului Economiei, raportul actual dintre volumul gazului de lucru şi consumul anual este 21,7 % în anul 2009 şi de 20 % în anul 2010. Acest raport se situeaza undeva la mijlocul valorilor practicate în lume (Olanda, Polonia, Marea Britanie-5 %, Spania 13 %, Germania, Ungaria, Canada-15 %, Franţa, Austria, Italia peste 25 %.

Capacitatea de inmagazinare a fiecarui depozit al Romgaz

  • Depozitul Bilciuresti - 1,3 miliarde metri cubi
  • Depozitul Sarmasel - 800 milioane metri cubi
  • Depozitul Urziceni - 250 milioane metri cubi
  • Depozitul Cetatea de Balta - 200 de milioane metri cubi
  • Ghercesti - 150 de milioane metri cubi
  • Balaceanca - 50 milioane metri cubi

Depozitarea se face exclusiv in zacaminte golite. Volumul total al investitiilor din ultimii 5 ani a fost de 634,3 mil. lei.

  • La depozitul Bilciuresti au fost finalizate lucrarile de foraj la 3 sonde si lucrarile de consolidare la un numar de 24 de sonde, au fost demarate lucrarile  de extindere a facilitatilor de suprafata in vederea cresterii capacitatii de livrare zilnica de la 11 mil. mc/zi la 16 mil.mc/zi. In perioada 2007 – 2010  valoarea totala a investiilor a fost de 185,3 mil. lei.
  • La depozitul Urziceni au fost finalizate lucrarile de foraj si au fost puse in functiune 3 sonde noi, au fost modernizate 17 sonde si au fost incepute  lucrarile privind modernizarea infratructurii tehnologice de suprafata. Complementar fata de strategia din 2007, a fost elaborat Studiul privind cresterea  capacitatii de inmagazinare a gazelor naturale in Depozitul Urziceni, studiu care a evidentiat oportunitatea maririi capacitatii de inmagazinare gaze de la  200 mil.mc/ciclu la 360 mil. mc/ciclu. In perioada 2007 – 2010 valoarea totala a investitiilor a fost de 123,3 mil. lei.
  • La depozitul Sarmasel a fost marit stocul inactiv pana la 540 mil. mc, au fost sapate si puse in functiune 6 sonde noi, a fost elaborat Studiul de  fezabilitate privind inmagazinarea subterana gazelor naturale in zacamantul Sarmasel, studiu care a evidentiat posibilitatile de marire a capacitatii de  inmagazinare de la 700 mil.mc/ciclu la 900 mil.mc/ciclu, in prezent este in curs de elaborare proiectul tehnic privind inlocuirea Statiei de Comprimare. In perioada 2007-2010 valoarea totala a investitiilor a fost de 44,5 mil.lei.
  • La depozitul Balaceanca au fost efectuate lucrarile de cercetare seismica 3D, au fost finalizate lucrarile de foraj si au fost puse in functiune 6 sonde noi,  s-au modernizat 5 sonde, s-a modernizat infrastructura tehnologica de suprafata la grupurile de sonde, fiind in curs de finalizare lucrarile de modernizare a  panoului de masura fiscala a gazelor. In perioada 2007-2010 valoarea totala a investitiilor a fost de 64,3 mil.lei.
  • La depozitul Ghercesti s-au efectuat operatiuni de consolidare la 7 sonde, s-a modernizat infrastructura tehnologica de suprafata aferenta tuturor sondelor, fiind in curs de finalizare lucrarile de executie a statiei de uscare si a panoului de masura fiscala a gazelor. In perioada 2007-2010 valoarea titala a  investitiilor a fost de 188 mil.lei.
  • La depozitul Cetatea de Balta s-a modernizat infrastructura tehnologica de suprafata. In perioada 2007-2010 valoarea totala a investitiilor a fost de 28,9  mil.lei.

Ministerul Economiei sustine ca programul de dezvoltare a depozitelor de înmagazinare subterană a gazelor naturale are ca obiectiv prioritar intensificarea ritmului de dezvoltare a capacitatilor existente si crearea de noi depozite pentru zonele care se confrunta cu greutăţi in alimentarea cu gaze (sezoniere, zilnice si orare), in vederea cresterii gradului de siguranta in asigurarea cu gaze a tuturor consumatorilor in conditii cat mai imprevizibile.

Masurile si actiunile intreprinse de operatorii depozitelor de inmagazinare subterana a gazelor naturale au ca scop cresterea coeficientului de siguranta in livrarea gazelor, la valori cat mai apropiate de cele practicate de tarile din Comunitatea Europeana.

Recent, expertul in energie, Ionut Purica, spunea ca un avantaj competitiv al Romaniei este posibilitatea stocarii de gaze in depozitele de gaze saracite in urma exploatarii gazelor si petrolului (dupa 100 de ani exploatare a gazului si 150 de ani de exploatare a petrolului). "In raport cu interesul de control al exportului de gaz de catre Federatia Rusa prin Gazprom, Romania reprezinta un potential rezervor de alimentare catre regiune in cadrul UE, precum si un potential catre Ucraina. Acest lucru creaza o oarecare putere de negociere care insa va trebui folosita in mod corespunzator", a spus Ionut Purica.

  • In afara de Rusia, si-a manifestat interesul pentru depozitele din Romania si Republica Moldova. "Deoarece in Republica Moldova nu au fost identificate conditii geologice pentru stocarea gazelor naturale, exista interes din partea moldava pentru analizarea posibilitatilor de stocare a acestora pe teritoriul  Romaniei, in contextul realizarii proiectului de interconectare a sistemelor de transport de gaze naturale pe directia Ungheni-Iasi", sustine Ministerul Economiei.

Romania si Republica Moldova ar fi trebuit sa finalizeze in aceasta vara studiul de fezabilitate pentru proiectul privind constructia gazoductului Ungheni-Iasi.

Vicepremierul moldovean a mai spus ca se analizeaza posibilitatea ca rezervele strategice de gaze sa fie stocate la depozitul Margineni din Romania.

Amplasarea de noi depozite se va face prin corelarea infrastructurii sistemului national de transport cu zacamintele depletate (epuizate) selectate prin studii de fezabilitate, astfel incat sa fie indeplinite conditiile minime tehnice si comerciale necesare dezvoltarii unui depozit de inmagazinare. In functie de conditiile concrete solicitate sau impuse (cantitati, debite, presiuni, conducte de transport si regimul acestora, etc.), trebuie facute analize detaliate pentru fiecare caz particular in parte, mai explica Ministerul Economiei.

  • Potrivit acestuia, teoretic, se pot dezvolta depozite de inmagazinare subterana, in toate zacamintele aflate in prezent in stadii avansate de exploatare. Conditia esentiala pentru analizarea unor astfel de posibilitati este existenta unei cereri concrete din partea unor potentiali utilizatori.

Potrivit ministerului, capacitatea potentiala de inmagazinare a unor astfel de depozite este data in primul rand de cererea pietei de gaze din Romania si a pietei regionale, de conditiile tehnice impuse si de nivelul tarifului de inmagazinare rezultat sau mai bine spus de nivelul maxim al tarifului acceptabil de catre utilizatorul depozitului. Evaluarile din 2009 aratau ca depozitele de gaze care urmeaza sa fie construite ar putea inmagazina in jur de 5-6 miliarde de metri cubi de gaze.

  • Dati click pe elementele de pe harta pentru a afla detalii despre ele

Vezi Harta Mare

Harta de baza © OpenStreetMap contributors, CC-BY-SA este oferita prin intermediul serviciului de cloud ArcGIS.com, serviciu oferit de ESRI.