Din informatiile preliminare ajunse la FMI reiese ca Romania a indeplinit tintele din Acord - la 9 luni. "Raman inca niste vulnerabilitati in domeniul arieratelor, in special cele de la nivel local. Acolo, sunt multe si inca stocul lor nu a avut inca un trend descrescator accentuat", a declarat in cadrul unui interviu pentru HotNews.ro Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI. Totusi, "la sfarsitul lui septembrie exista sanse sa ne incadram in tinta de arierate". Acesta a mai explicat ca Romania are nevoie de ajustarea contributiilor sociale, ca majorarea salariului minim va duce la descresterea competitivitatii economiei romanesti si ca nu crede oportuna in acest moment reducerea cotei unice.
Rep: Marirea salariului minim la peste 700 de lei, reducerea cotei unice la 12% si reducerea contributiilor pe salarii – acestea sunt datele cu care oficialii romani vor intra la negocieri, cel putin asa au aflat jurnalistii. Sunt aceste propuneri potrivite? Pot periclita tinta de deficit bugetar, asa cum s-a spus?
Mihai Tanasescu: Cred ca misiunea FMI si a Comisiei Europene va avea doua obiective - indeplinirea tintelor la finalul lunii septembrie si care sunt perspectivele de atingere a tintelor pana la sfarsitul anului. Al doilea palier - identificarea preliminara a potentialelor puncte care sa faca parte din viitorul acord intre Romania, FMI si Comisia Europeana.
Am fost instiintati de posibilitatea unor ajustari fiscale propuse de autoritati, nu a existat inca o analiza in amanunt a acestor propuneri. Ceea ce va pot spune eu, preliminar, ca o parere personala, este ca trebuie sa privim intr-un cadru mult mai larg aceste propuneri. Prima idee este legata de contributiile sociale, este limpede ca acestea in Romania sunt ridicate comparativ cu alte tari. In al doilea rand, o ajustare a acestor contributii sociale de care Romania are nevoie, repet, trebuie facute intr-o concordanta cu o anumita soliditate a masurii, astfel incat sa asigure o stabilitate pe termen lung. Acest lucru denota de fapt ca reformele structurale care urmeaza sa fie puse in practica vor conduce in mod inevitabil la scaderea contributiilor sociale in perioada urmatoare; trebuie insa bine definit timpul si efectele pe care le vor avea. Propunerea pe care am vazut-o ca scaderea contributiilor sa aiba loc concomitent cu cresterea salariului minim, din punct de vedere al cifrelor, ar putea sa fie un balans, dar foarte importante sunt consecintele secundare. Este clar ca majorarea salariului minim va duce la descresterea competitivitatii economiei romanesti, va duce la o scumpire a fortei de munca si a produselor pe care Romania le exporta. Analiza trebuie sa tina cont de toate aspectele, atat cantitative cat si calitative. De aceea probabil ca in discutiile pe care le vom avea vom pune toate aceste elemente pe masa si vom vedea decizia finala.
Rep: Dar scaderea cotei unice?
Mihai Tanasescu: Nu cred ca este cazul in momentul de fata sa se discute despre reducerea cotei unice. In primul rand, in mod cert ambele masuri vor avea un impact asupra deficitului bugetar, in mod clar acest deficit se va majora. In momentul de fata tintele pe care Romania si le-a propus sunt bine definite, trebuie sa plecam de la acest deziderat, atingerea tintelor de deficit pentru 2010 si 2011.
Rep: Ati fost surprins de anuntul facut de premier legat de posibilitatea scaderii cotei unice si a contributiilor sociale?
Mihai Tanasescu: Nu am fost surpirins, in analizele pe care le avem cu diferite tari este clar ca fiecare incearca sa gaseasca anumite solutii si vin propuneri multe dar ele intotdeauna trebuie analizate cu multa atentie si cu multa responsabilitate fiindca alunecarea intr-o anumita directie poate da un semnal negativ investitorilor si sigur credibilitatea in ziua de astazi este un element mai mult decat esential.
Rep:Am inteles din discutiile de pana acum cu echipa FMI ca deficitul bugetar "nu se negociaza", asadar masurile acestea ar trebui adoptate in asa fel incat sa nu fie periclitata tinta de deficit, sau exista si alte variante?
Mihai Tanasescu: Autoritatile romane s-au angajat la un proces de consolidare fiscala bine determinat. Acest proces de consolidare are termen final 2012 cand angajamentul fata de CE este un deficit fiscal de 3%. Avem doua etape intermediare, 2010 si 2011, nerespectarea uneia dintre acestea poate sa conduca la nerealizarea tintei finale -2012. Respectarea angajamentelor face parte din credibilitate.
Rep: Au mai existat acorduri cu Fondul care din pacate au fost deraiate. Care credeti ca ar fi motivatia actualului Guvern de a duce la bun sfarsit acordul? 3% este o tinta foarte ambitioasa
Mihai Tanasescu: Eu cred ca s-a inteles foarte bine, Romania are nevoie de un potential de finantare care sa-i asigure resursele necesare dezvoltarii, achitarii cheltuielilor curente dar si asigurarii resurselor de cofinantare pentru atragerea fondurilor europene. Aceste tinte nu au fost puse intamplator pe masa. Sigur, orice se poate intampla, nu-l respecti, nicio problema, dar perceptia vizavi de modul de actiune nu va fi una pozitiva si atunci in consecinta se va diminua posibilitatea de atragere a acestor resurse si costurile vor fi mult mai ridicate.
Rep:Pe scurt, din informatiile existente pana acum, sunt indeplinite tintele din acord la 9 luni?
Mihai Tanasescu: Din informatiile preliminare pe care le avem, da, tintele la 9 luni sunt indeplinite atat la nivelul deficitului fiscal cat si al cheltuielilor sau veniturilor bugetare. In general, o fotografie a lunii septembrie arata pozitiv.
Rep: Inclusiv arieratele?
Mihai Tanasescu: Arieratele reprezinta o problema structurala, de fond, a Romaniei. S-au facut cativa pasi. S-au facut anumite plati in perioada anterioara, dupa cum stiti, catre segmentul sanatatii. S-au mai inregistrat niste semnale pozitive dar raman inca niste vulnerabilitati in domeniul arieratelor, in special cele de la nivel local. Acolo ele sunt multe si stocul lor nu a avut inca un trend descrescator accentuat. Deci cred ca focalizarea pe aceasta problema in trimestrele urmatoare trebuie sa reprezinte o prioritate.
Rep: Ar putea sa fie nevoie de inca o derogare?
Mihai Tanasescu: Imi va fi foarte greu in boardul Fondului sa mai sustin pentru a sasea oara o derogare de la aceeasi masura, data trecuta a fost a cincea oara cand am sustinut acest lucru. A existat un sprijin din partea directorului executiv avand in vedere ca am compensat cu acele plati de 2 miliarde lei catre sectorul de sanatate dar imi va fi foarte greu sa sustin din nou. Stocul este inca important, de nivelul mai multor miliarde de lei deci este nevoie de o vointa puternica pentru a reduce acest volum al arieratelor. La sfarsitul lui septembrie exista sanse sa ne incadram in tinta pe care ne-am propus-o.
Rep:Ce ne puteti spune despre companiile monitorizate prin acord?
Mihai Tanasescu: Procesul de monitorizare a crescut in calitate. Criteriile de la baza selectiei companiilor au fost clare - companiile care pot sa produca presiune pe finantele publice romanesti. Problema reformei acestor companii este majora pentru Romania. In mod cert aceasta problema va fi inclusa in urmatorul acord. O componenta importanta va fi legata de reforma structurala a intreprinderilor de stat. Pe parcursul celor 24 de luni cat va dura noul acord vom avea tinte trimestriale vizavi de eficientizarea acestor companii si la nivelul pierderilor, arieratelor, serviciilor publice pe care ele le fac astfel incat la finalul programului sa aiba un grad mai mare de eficienta decat in prezent. Aceasta reforma are in vedere chiar privatizarea unor companii sau chiar privatizarea partiala, imbunatatirea managementului, vom avea in vedere mai multe aspecte si cantitative dar in special axate pe calitatea modului in care sa crestem eficienta acestor companii.
Va fi nevoie de o mare vointa politica, de determinare, cred ca acum este momentul T0 de a incepe restructurarea acestor companii fiindca o restructurare a unei companii publice are doua efecte: devine o entitate care poate sa atraga fonduri resurse din sistemul bancar prin sistemul bursei, nu mai depinde de resursele de la stat si poate sa dea statului iar statul cu veniturile mai mari sa poata sa-si desfaca activitatea catre investitii, infrastructura, deci eficientizarea unei companii publice are un rol de multiplicator.
0
1
