Dupa ce miercuri s-a aflat ca o coloana de tancuri petroliere lunga de trei kilometri a plecat dinspre Irak catre SUA si la cateva saptamani dupa ce s-a anuntat ca in China nu mai exista spatiu de stocare a petrolului, se poate confirma ca blocajul titeiului in tranzit a ajuns intr-un punct fara precedent si a inceput sa aiba consecinte adverse tot mai mari asupra cotatiilor, scrie publicatia economica Zero Hedge.

Tancuri petroliere in HoustonFoto: marinetraffic.com

Tancurile petroliere stau cu zecile la coada in Houston (un numar fara precedent de 39 cu o capacitate combinata de 28,4 milioane de barili) arata publicatia citata, o imagine graitoare a suprasaturarii mondiale cu petrol.

Sursa marinetraffic.com. Patratele rosii sunt tancurile petroliere stationate, sagetile sunt cele in miscare.AICI se poate vedea situatia in timp real

Si Financial Times scrie ca, din China si pana in Golful Mexico, flotila de mega-tancuri petroliere stationare este in crestere.

Peste 100 de milioane de barili de titei este depozitat in nave ce stau pe mare, toate datele de mai sus aratand ca scaderea cotatiilor petrolului este departe de a fi incheiata.

Problemele de stocare sunt atat de severe incat traderii au ajuns sa ceara navelor sa mearga cat mai incet, iar in largul coastei Galvestonului navele asteapta pentru a furniza petrol rafinariilor din zona Houston, in medie, cinci zile pentru a primi voie sa descarce.

Blocajul de circulatie a navelor petroliere este doar ultimul semnal al inflexibilei supra-saturari din domeniu, scrie si Associated Press.

“Se pare ca inundarea pietelor globale doar se inrautateste”, a apreciat Matt Smith, analist pe sectorul marfuri la ClipperData.

Mai multi traderi au spus ca unele nave au sosit fara sa aiba aranjati cumparatori pentru petrolul transportat, ceea ce le creeaza probleme din cauza stocurilor mari deja existente si a faptului ca rafinariile isi reduc nivelul inventariului pe final de an din motive fiscale.

Supra-stocurile au atins cel mai inalt nivel din ultimul deceniu, in conditiile in care productia a crescut, desi cererea a scazut, a anuntat joi OPEC, citat de The Telegraph.

Unul dintre motivele pentru care piata mondiala a ajuns sa fie inundat cu petrol este faptul ca unii giganti din OPEC, precum Arabia Saudita, au majorat productia pentru a castiga cota de piata de la rivali si pentru a incetini evolutia sectorului de sist.

In ultimele noua luni, productia mondiala de titei a crescut cu 2,5 milioane de barili pe zi, mult peste cererea globala, care a urcat cu doar 1,6 milioane de barili pe zi.

Ultima oara cand piata s-a confruntat cu o asemenea ‘balta” de petrol a fost cand cererea din intreaga lume s-a prabusit la inceputul anului 2009, din cauza crizei financiare globale.

Preturile petrolului au scazut cu circa 40% in ultimele 12 luni, in conditiile in care tarile OPEC si-au mentinut nivelul productiei, in ciuda cererii slabe.

Agentia Internationala pentru Energie (AIE) a avertizat saptamana aceasta ca prabusirea cotatiilor titeiului a taiat 1.000 de miliarde de dolari din veniturile cartelului Organizatiei Tarilor Exportatoare de Petrol.

AIE a subliniat si ea ca lumea este plina de petrol si in depozite exista cantitati record, ceea ce, in combinatie cu cererea slaba si cu incapatanarea tarilor non-OPEC de a furniza in continuare titei va agrava situatia si anul viitor.

“Stocurile de petrol, la nivelul record de trei miliarde de barili, confera pietelor lumii un nivel de confort”, a apreciat Agentia in raportul lunar, adaugand ca acestea ofera un buffer fara precedent impotriva socurilor geopolitice sau a intreruperilor neasteptate de productie.

Preturile si-au revenit usor vineri, dupa ce cazusera saptamana aceasta aproape de minimele ultimilor sase ani si jumatate, marcate in aceste zile in special de ingrijorari privind cresterea economica a Chinei.

Cotatiile de pe piata din SUA au coborat la 41,55 de dolari pe baril pe fondul stocurilor in crestere din Statele Unite si sunt pe cale sa consemneze un declin de peste 5 procente in aceasta saptamana, informeaza Reuters.