Dacă ați citit suficiente lucruri despre Bitcoin veți întâlni inevitabil oameni care se referă la criptomonedă ca fiind o religie. Însă cât de justă este această comparație?, întreabă the Conversation.
Jurnalistul Lorcan Roche Kelly de la agenția Bloomberg a numit Bitcoin „prima religie adevărată a secolului XXI”. Editorialistul Hass McCook de la Bitcoin Magazine, unul dintre cei mai fervenți promotori ai criptomonedei, a început să se autointituleze „Călugărul” și a scris o serie de articole pe platforma Medium în care compară Bitcoin cu o religie.
Există o Biserică a Bitcoin, fondată în 2017, care îl numește în mod explicit pe legendarul creator al monedei digitale, Satoshi Nakamoto, „profetul său”.
În Austin, Texas, există panouri publicitare cu sloganuri precum „Crypto Is Real” care oglindesc în mod ciudat panourile publicitare omniprezente despre Iisus găsite pe autostrăzile din acest stat american conservator.
La fel ca în cazul altor religii, unii dintre adepții bitcoin urmează chiar și restricții alimentare asociate cu criptomoneda.
Secretul puțin cunoscut al religiilor
Deci Bitcoin are profeți, evangheliști și legi dietetice. Înseamnă asta că este o religie sau nu?
Dr. Joseph Laycock, profesor de istoria religiilor la Universitatea de Stat din Texas, argumentează în The Conversation că aceasta este întrebarea greșită de pus.
Secretul puțin cunoscut al studiilor religioase este că nu există o definiție universală a ceea ce este religia.
Tradiții precum creștinismul, islamul și budismul cu siguranță au asemănări dar ideea că toate acestea sunt exemple de religie este relativ nouă. Cuvântul „religie” așa cum este folosit astăzi – o categorie vagă care include anumite idei și practici culturale legate de Dumnezeu, viața de apoi sau morală – a apărut în Europa în jurul secolului al XVI-lea.
Înainte de aceasta, mulți europeni înțelegeau că în lume există doar trei tipuri de oameni: creștini, evrei și păgâni.
Acest model s-a schimbat după Reforma protestantă, când a început o serie lungă de războaie între catolici și protestanți. Acestea au devenit cunoscute ca „războaie religioase”, iar religia a devenit o modalitate de a vorbi despre diferențele dintre creștini.
În același timp, europenii întâlneau alte culturi prin explorare și colonialism. Unele dintre tradițiile pe care le-au întâlnit aveau anumite asemănări cu creștinismul și erau, de asemenea, considerate religii.
Din punct de vedere istoric, limbile non-europene nu au avut un echivalent direct pentru cuvântul „religie”. Ceea ce a contat drept religie s-a schimbat de-a lungul secolelor și există întotdeauna interese politice în joc în a stabili dacă o serie de practici reprezintă o religie sau nu.
„Lucrul interesant de studiat, deci, nu este ceea ce este sau nu religia, ci procesul în sine de 'fabricare a acesteia' – dacă acea activitate de creare a sa are loc într-o sală de judecată sau este o afirmație făcută de către un grup despre propriile comportamente și instituții”, afirmă dr. Russell McCutcheon, un alt cercetător specializat în studii religioase.
Investitorul american Mark Mobius este unul dintre cei care afirmă că bitcoin este o religie (FOTO: Korotayev Artyom / TASS / Profimedia Images)
Criticii subliniază iraționalitatea investițiilor în criptomonede
Ținând cont de ceea ce afirmă McCutcheon și alții, de ce ar pretinde cineva că Bitcoin este o religie?
Unii comentatori par să facă această afirmație pentru a îndepărta investitorii de Bitcoin. Investitorul legendar Mark Mobius, în încercarea de a înlătura entuziasmul față de criptomonede, a spus anul trecut că „bitcoin este o religie, nu o investiție”.
Însă declarația lui este un exemplu de falsă dihotomie sau presupunerea că, dacă ceva este un lucru, nu poate fi și un altul. Nu există niciun motiv pentru care o religie nu poate fi, de asemenea, o investiție, un sistem politic sau aproape orice altceva.
Totuși, ideea lui Mobius este că religiile, la fel ca investițiile în bitcoin, sunt iraționale.
Această critică adusă religiei există încă de la Iluminism, când Voltaire a scris : „Nimic nu poate fi mai contrar religiei și clerului decât rațiunea și bunul simț”.
În acest caz, etichetarea Bitcoin drept „religie” sugerează că investitorii în bitcoin sunt fanatici și nu fac alegeri raționale.
Bitcoin ca un lucru bun și moral
Pe de altă parte, unii susținători Bitcoin au îmbrățișat eticheta de religie. McCook folosește un limbaj religios în articolele pe care le-a publicat pe Medium pentru a evidenția anumite aspecte ale culturii Bitcoin și pentru a le normaliza.
De exemplu, „stacking sats ”, practica de a cumpăra în mod regulat fracțiuni mici de bitcoin, sună ciudat. Dar McCook se referă la ea ca la un ritual religios, spunându-i „zeciuiala”.
Numeroase culte folosesc această practică în care membrii congregației fac donații regulate pentru a-și susține biserica. Prin urmare, compararea practicii entuziaștilor bitcoin cu aceasta este pentru a face criptomoneda mai familiară oamenilor obișnuiți.
Însă în timp ce pentru unii oameni religia poate fi asociată cu iraționalul, ea este de asemenea asociată cu ceea ce istoricul religiilor Doug Cowan de la Universitatea Waterloo din Canada numește „sofismul binelui, moralului și decentului”.
Potrivit acestuia, unii oameni presupun adesea că dacă un lucru este într-adevăr o religie, el trebuie să reprezinte ceva bun. Așadar, oamenii care practică „stacking sats” ar putea părea ciudați. Dar oamenii care „dau zeciuiala” ar putea părea principiali și morali.
Bust dedicat lui Satoshi Nakamoto la Budapesta (FOTO: Attila Kisbendek / AFP / Profimedia Images)
Religia drept cadru pentru bitcoin
Răposatul Jonathan Zittell Smith, unul dintre cei mai cunoscuți istorici ai religiilor din ultimele decenii, afirma că clasificarea anumitor tradiții sau instituții culturale drept religii creează un cadru comparativ care poate avea ca rezultat o nouă înțelegere asupra lor.
Mergând pe raționamentul său, compararea bitcoin cu creștinismul poate determina oamenii să observe lucruri pe care nu le-au observat înainte.
De exemplu, multe religii au fost fondate de lideri carismatici. Autoritatea carismatică nu provine de la vreo autoritate guvernamentală sau tradiție, ci doar din relația dintre un lider și adepții săi.
Liderii carismatici sunt văzuți de adepții lor ca fiind supraoameni sau indivizi cel puțin extraordinari. Deoarece această relație este precară, liderii rămân adesea la distanță pentru a împiedica adepții să-i vadă ca ființe umane obișnuite.
Mai mulți comentatori au remarcat că Satoshi Nakamoto, creatorul bitcoin, seamănă cu un fel de profet. Adevărata identitate a sa, sau dacă el este de fapt o echipă formată din mai multe persoane, rămâne un mister .
Dar misterul din jurul său este o sursă de carismă cu consecințe asupra valorii economice a bitcoin. Mulți care investesc în criptomonedă fac acest lucru în parte pentru că îl consideră pe Nakamoto un geniu și un rebel economic.
La Budapesta a fost ridicată chiar și un bust din bronz adus ca tribut acestuia.
Există de asemenea o legătură între Bitcoin și milenarism, credința într-o mântuire colectivă viitoare pentru un grup select de oameni.
În creștinism, așteptările milenare implică întoarcerea lui Iisus și judecata finală a celor vii și a morților.
Unii fani ai bitcoin cred la rândul lor într-o inevitabilă „hiperbitcoinizare” viitoare în care criptomoneda va fi singura monedă validă. Atunci când se va întâmpla acest lucru, „credincioșii bitcoin” care au investit în criptomonedă vor fi răsplătiți, în timp ce cei care au evitat bitcoin pierde totul.
Bitcoin oferă și o cale spre mântuire
În cele din urmă, unii dintre adepții bitcoin văd moneda digitală nu doar ca pe o modalitate de a face bani, ci ca un răspuns la toate problemele omenirii.
„Deoarece cauza principală a tuturor problemelor noastre este, în esență, tipărirea banilor și alocarea greșită a capitalului ce rezultă în urma sa, singurul mod în care balenele vor fi salvate, sau copacii vor fi salvați, sau copiii vor fi salvați, este dacă oprim degenerarea”, argumentează McCook de la Bitcoin Magazine.
Această atitudine poate fi cea mai semnificativă ca punct de comparație cu tradițiile religioase.
În cartea sa „God Is Not One”, profesorul Stephen Prothero de la Universitatea Boston scoate în evidență caracterul distinctiv al celor mai mari 8 religii din lume folosind un model în patru puncte în care fiecare tradiție identifică o problemă unică a condiției umane propune o soluție, oferă practici specifice pentru a atinge soluția și oferă exemple de profeți care deschid drumul.
Acest model poate fi aplicat și în cazul bitcoin: problema este moneda fiat, soluția este bitcoin, practicile includ încurajarea altora să investească, „stacking sats” și refuzul de a vinde criptomoneda ca să nu își piardă din valoarea.
Profeții sunt Satoshi Nakamoto și alte persoane implicate în crearea și promovarea bitcoin si a tehnologiei blockchain.
Deci, dovedește această comparație că bitcoin este o religie?
Nu neapărat, deoarece teologii, sociologii și teoreticienii dreptului au numeroase definiții diferite ale religiei, toate fiind mai mult sau mai puțin utile în funcție de scopul pentru care definiția este folosită.
Însă această comparație poate ajuta oamenii să înțeleagă de ce bitcoin a devenit atât de atractiv pentru atât de mulți oameni, în moduri care nu ar fi posibile dacă ascensiunea criptomonedei ar fi abordată ca un fenomen pur economic.
FOTO: © Ionel Vinatoru | Dreamstime.com
3
13
