"Am un proiect in care am investit pana acum circa 100 de milioane de dolari. Momentan este in faza de cercetare, dupa care va urma si cea industriala. Este vorba de exploatarea celei mai mari resurse energetice la dispozitia omenirii, chiar daca se extrage mai greu", a declarat joi Dinu Patriciu, la o conferinta prilejuita de relansarea revistei "Stiinta si Tehnica".

Dinu PatriciuFoto: HotNews.ro

"Marea Neagra este o mare tanara, de 7200 de ani. Acel cataclism care a dus la formarea Marii Negre asa cum o stim astazi (in cuaternar se prabusea pragul dintre Marea Neagra si Mediterana, luand nastere Bosforul. Acest eveniment a schimbat profund caracterele fizice, chimice si biologice ale Marii Negre, pana atunci apele ei avand o salinitate sub 15%-n.red.) a ucis o parte din viata care exista. Biomasa s-a dus la fund, unde s-a format un mediu anaerob in care descompunerea masei organice nu se mai facea ca in mediul oxigenat. La o adancime mai mare de 300 metri adancime, Marea Neagra e o mare moarta, in care bacteriile formeaza sapropel (namol bogat în substanţe organice aflate în diferite stadii de descompunere, format în ape sărace în oxigen-n.red.)", a explicat omul de afaceri.

"Masa organica se depune pe fund, neexistand acolo nici curenti verticali si nici orizontali. Aceasta depunere a format o biomasa foarte bogata in hidrocarburi care constituie o resursa valoroasa energetica. Mai mult, raurile care se varsa in mare spala in drumul lor metale grele din rocile muntilor si le depun pe aceasta masa organica. Rezulta un amestec de sedimente foarte bogat in metale si resurse energetice. El contine prin descompunerea masei organice si metan, gazhidrat. Cantitatile de gazhidrat reprezinta rezerve mai mari decat toate hidrocarburile consumate de omenire pana acum. Este cea mai mare sursa energetica aflata la dispozitia omenirii, mult mai putin periculoasa decat energia atomica, dar este foarte greu de exploatat. In urmatorii 80 de ani s-ar putea produce 20 mil tone anual, echivalentul a 6 miliarde de barili de titei echivalent", a mai spus Patriciu.

Omul de afaceri a angrenat in acest proiect mai multe universitati din SUA, Marea Britanie si Romania. "Azi nu mai poti da o tema de cercetare unei universitati sau grup care sa rezolve cu resurse interne problema. Am constatat ca internetul constituie mijlocul de comunicare prin care poti sa pui cap la cap oameni din toate tarile asa fel incat sa obtii pe cea mai scurta cale rezultatul dorit. Si e si cea mai ieftina metoda", a mai spus Patriciu.

Namolul sapropelic reprezinta, impreuna cu ceilalti compusi care il insotesc (hidrogen sulfurat, gaz metan, gaz hidrati si deuteriu), o sursa neconventionala de energie, fiind o alternativa energetica de viitor. Sapropelul este o substanta de culoare inchisa, care contine straturi de sedimente si materie organica. Prin procesare, se poate obtine gaz sintetic, procesul fiind aproximativ asemanator cu cel al folosirii biomasei.