Energia care va fi produsa de reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, in urma investitiei pe care urmeaza sa o faca Nuclearelectrica impreuna cu China General Nuclear Power Group, ar urma sa fie foarte scumpa. Radu Dudau, coordonatorul strategiei energetice, a spus marti ca pretul de referinta, negociat cu investitorul, ar urma sa fie de circa 82 euro/MWh, fata de 35 euro/MWh cat este pretul mediu ale energiei electrice in prezent. "Va fi stabilit ca pret de referinta pentru care investitorul ar urma sa primeasca o garantie sub forma unui contract pentru diferenta", a spus Dudau in cadrul unei conferinte organizate de News.ro. Intrebarea este cum va fi acoperita acea diferenta si in ce masura pretul garantat va influenta factura la consumatorul final. Chiar daca energia nucleara va fi produsa la un pret urias, presedintele Klaus Iohannis doreste ca negocierile cu partea chineza sa se finalizeze cat mai rapid. Aceasta chiar si in conditiile in care compania chineza este acuzata de spionaj in SUA.

Centrala de la CernavodaFoto: AGERPRES

Intrebat asupra acestuia aspect, in conditiile in care 82 euro/MWh inseamna mai mult decat Dudau a spus ca "se poate merge cu cativa euro in plus fata de pretul de 82,5 euro pe MWh. Daca pretul ar fi prea mare, contractul de diferenta se va transforma in subventie. Eu cred ca este un element care trebuie negociat". Desi nu spune clar, subventia nu poate fi suportata decat din preturi mai mari ale energiei electrice la consumatori.

Ulterior, Dudau a revenit cu precizari pentru HotNews.ro, spunand ca "nivelul mentionat de 82 euro/MWh este o estimare a pretului mediu al energiei electrice pentru perioada 2030-2050".

"Este la indemana oricui studiaza proiectia PRIMES pentru Scenariul de Referinta pentru Romania, publicat de Comisia Europeana in luna iulie 2016. Deci nu este o noutate. Daca acest venit al producatorului (pretul energiei electrice, care poate fi mai mic sau mai mare) acopera in totalitate costul investitiei in proiectul unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda, atunci pretul de referinta poate fi la acest nivel de pret mediu al pietei si nu exista costuri suplimentare rezultate din diferenta fata de pretul mediu al pietei. Am precizat chiar ca, din motive de efect de multiplicare economica si de cost de securitate energetica, se poate merge fara probleme la un strike price ceva mai mare decat cel din proiectia de pret. Peste un asemenea nivel, garantarea pe termen lung (30 de ani) ar duce la nevoia suportarii de catre consumatori a diferentei- deci se va reflecta in factura; cu cat nivelul de strike price este mai mare peste un asemenea nivel, cu atat mai mare va fi in factura componenta aferenta contractului pentru diferenta. Repetam faptul ca 82 eur/MWh este doar o proiectie (deci o estimare) de pret. Nu este rezultatul unei analize specializate, dedicate unei investitii anume", sustine Dudau.

"Este insa corect sa indicam si faptul ca o cantitate mare de productie in banda (base-load) de energie nucleara se va reflecta intr-o scadere a pretului en-gros al energiei electrice, deci surplusul din factura se va adauga, alaturi de celelalte taxe, tarife si impozite, la un nivel mai mic de pret al energiei, in special pentru consumatorii casnici. Puteti face o analogie cu pretul mai scazut al energiei electrice prin intrarea in productie a regenerabilelor, insa pe factura consumatorului final apare costul certificatelor verzi. Rezultatele preliminare arata mai degraba un impact al nivelului strike price asupra costului cu energia la consumatorii industriali, pe ansamblu consumatorii casnici beneficiind de preturi relativ mai mici cu energia electrica in urma realizarii proiectului nuclear".

  • "Energia nucleara ar trebui sa coste 82 de euro pe MWh, pentru ca proiectul reactoarelor 3 si 4 sa fie rentabil"

"Energia nucleara ar trebui sa coste 82 de euro pe MWh, pentru ca proiectul reactoarelor 3 si 4 sa fie rentabil. Energia nucleara ar trebui sa coste 82 de euro pe MWh, pentru ca proiectul reactoarelor 3 si 4 sa fie rentabil, a declarat, marti, Radu Dudau, coordonatorul proiectului Strategiei Energetice a Romaniei 2016- 2030", a precizat Dudau pentru HotNews.ro.

Dar aici intervine o alta intrebare. Daca proiectul reactoarelor 3 si 4 nu este rentabil decat prin garantarea unui pret urias, de ce insista autoritatile sa fie pus in aplicare? De ce nu sunt dezvoltate alte resurse mult mai putin costisitoare? In plus, ar putea aparea si alte pretentii ale investitorilor chinezi, deloc favorabile partii romane. De exemplu, sa forteze autoritatile romane sa accepte ca in constructia reactoarelor 3 si 4 sa lucreze cu firme si materiale din China.

Inclusiv presedintele Klaus Iohannis spera ca vor fi progrese semnificative legate de proiectul reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. "Autoritatile guvernamentale, impreuna cu conducerea Companiei Nationale, lucreaza la aceste negocieri (n.red. cu o companie chineza), pe care eu imi imaginez ca le-ar putea finaliza intr-un termen rezonabil, poate la anul, si, atunci, putem sa intram intr-o zona efectiva de dezvoltare a investitiei, care ar fi benefica pentru Romania", a declarat saptamana trecuta Iohannis, cu ocazia unei vizite la centrala nucleara de la Cernavoda. Acesta vorbeste chiar de necesitatea cresterii productiei de energie din surse nucleare. "In momentul de fata, cred ca furnizati aproape 20% din energia electrica consumata in Romania. Cred ca ar fi foarte bine sa mergem pana in zona poate de 30% si atunci avem o tinta destul de bine conturata, si putem sa mergem inspre ceva ce este mult mai important decat independenta energetica, spre securitate energetica", a precizat Iohannis.

Reamintim ca proiectul reactoarelor 3 si 4 a fost discutat, in mai anul acesta, inclusiv in CSAT.

Compania chineza cu care Romania a semnat memorandumul pentru Reactoarele 3 si 4 este acuzata de guvernul SUA de spionaj nuclear, potrivit departamentului de justitie al SUA, citat de The Guardian. Scandalul a aparut in luna aprilie, chiar inainte ca proiectul sa fie discutat in CSAT si a fost reluat in luna august de catre The Guardian.

Potrivit actului de punere sub acuzare de 17 pagini, inginerul din domeniul nuclear Allen Ho, angajat al China General Nuclear Power Corporation si aceasta companie au conspirat in mod ilegal pentru a dezvolta material nuclear in China fara aprobarea SUA, “cu intentia de a asigura un avantaj pentru Republica Populara China”.

Procurorul general adjunct al SUA, John P. Carlin a spus ca “Allen Ho, la indicatiile unei companii chineze de energie nucleara detinuta de stat ar fi abordat si recrutat experti nucleari rezidenti in SUA pentru a furniza asistenta integrala pentru dezvoltarea si producerea de material nuclear special in China”.

“El a facut acest lucru fara sa se inregistreze la Departamentul de Justitie ca agent al unei natiuni straine si fara autorizatie din partea Departamentului SUA pentru Energie”, a explicat procurorul general adjunct.

“Punerea sub acuzare a celor care incearca sa eludeze legile SUA prin obtinerea de tehnologie nucleara importanta, pentru tari straine, este o prioritate a Diviziei de Securitate Nationala”, a adaugat Carlin.

Ho ar fi lucrat ilegal pentru China din 1997 pana in aprilie 2016, se spune in actul de acuzare.

Pedeapsa maxima pentru conspiratii pentru angajarea si participarea ilegala in dezvoltarea de material nuclear in afara SUA este de inchisoare pe viata si amenda de 250.000 de dolari.

Ho este nascut in China si a obtinut pasaport SUA, avand dubla cetatenie.

  • CGNPC este in centrul unei dezbateri la nivel national in Marea Britanie, compania chineza avand o participatie de 33% in proiectul de 21 mld. euro din Hinkey Point (Somerset), pe care premierul Theresa May l-a amanat din cauza ingrijorarilor privind implicarea Chinei. Amanarea a provocat la inceputul acestei saptamani un avertisment din partea ambasadorului chinez la Londra, acesta spunand ca relatiile dintre cele doua tari sunt intr-un “moment istoric crucial”. 

Pe site-ul propriu CGNPC scrie ca este cel mai mare constructor si operator de centrale nucleare din lume, operand 16 unitati cu o capacitate instalata de 17,09 GW.

Nuclearelectrica a semnat pe 9 noiembrie 2015, cu reprezentantii companiei China General Nuclear Power Corporation, Memorandumul de Intelegere privind construirea Unitatilor 3 si 4 CNE Cernavoda.

Potrivit memorandumului, cele doua parti vor infiinta o companie de proiect, de tip joint-venture, in care compania chineza va detine o participatie de cel putin 51% si care va prelua valoarea investitiei Nuclearelectrica in filiala sa EnergoNuclear SA (vechea companie de proiect).

CSAT a stabilit ca unitatile 3 si 4 "reprezinta un proiect prioritar de investitii pentru Romania", a declarat presedintele Klaus Iohannis la sfarsitul lunii mai.

Compania a anuntat in ianuarie anul acesta ca primit o scrisoare de sprijin (Letter of Support) in legatura cu proiectul Reactoarelor 3 si 4 de la ministrul energiei, Vlad Grigorescu, trimisa in numele Guvernului Romaniei.

Cititi siCum a ajuns statul roman sa colaboreze cu chinezii pentru construirea Reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda

Mai citeste si Ministerul Energiei, despre reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda: In cazul in care negocierile cu chinezii vor esua, vom va avea in vedere toate optiunile viabile pentru continuarea proiectului