Liderii zonei euro au ajuns la un acord-surpriza in noaptea de joi spre vineri in incercarea de a ajuta Italia si Spania sa calmeze pietele, precum si asupra injectarii a 120 de miliarde de euro pentru relansarea economiei europene, relateaza AFP. Italia si Spania au amenintat ca vor bloca pactul de crestere daca nu se introduce in acordul final posibilitatea achizitionarii directe de pe piete a obligatiunilor tarilor fragile.

Aceste masuri de stabilizare financiara se loveau pana in prezent de opozitia mai multor tari, in special Germaniei.

Premierul Victor Ponta, care a reprezentat Romania la acest Summit, a precizat ca pactul de crestere era absolut necesar pentru ca tara noastra, care a aplicat toate masurile de austeritate si acordurile cu FMI, "sa aiba un semnal la nivel european ca exista solutii de crestere economica si creare de locuri de munca".

El a sustinut ca fondurile europene alocate pana in prezent tarii noastre vor fi mentinute.

Recapitalizarea directa a bancilor, prin FESF si MES

La capatul unui summit al zonei euro care s-a incheiat in dimineata de vineri, presedintele UE, Herman Van Rompuy, a anuntat punerea in practica, pana la sfarsitul anului, a unui mecanism care sa permita recapitalizarea directa a bancilor, sub anumite conditii, prin fondurile de salvare FESF si MES.

Aceasta era o solicitare expresa a Spaniei, care incerca sa evite ca planul de salvare a bancilor sale sa nu majoreze datoria publica pana la un prag nesustenabil.

"Cand va fi gata, Mecanismul European de Stabilitate (MES) va avea posibilitatea de a recapitaliza direct bancile", a declarat Van Rompuy, intr-o conferinta de presa.

Un mecanism unic de supraveghere financiara va fi creat, in cadrul caruia "Banca Centrala Europeana isi va juca deplin rolul sau", a explicat presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Zona euro se declara pregatita sa utilizeze de o maniera mai "supla" fondurile de salvare pentru a "asigura pietele si a obtine stabilitate pe piata obligatiunilor suverane ale membrilor sai", a adaugat Van Rompuy, o maniera de a indica faptul ca FESF si MES vor putea achizitiona direct de pe piete datoriile tarilor fragile.

"La cererea Italiei a fost introdus, dupa o lunga discutie, un paragraf (...) pentru mecanismele de stabilizare a pietelor pentru statele care respecta recomandarile facute tarilor lor precum si pactul de stabilitate", si care in ciuda acestor masuri nu reusesc sa se finanteze pe piete din cauza dobanzilor prohibitive, a declarat presedintele consiliului italian, Mario Monti.

"Este cazul pentru Italia in acest moment", a subliniat el, precizand insa ca Roma nu intentioneaza sa faca apel la acest mecanism deocamdata.

Monti nu si-a ascuns satisfactia, considerand acordul "foarte important pentru viitorul Uniunii Europene si al zonei euro".

El a recunoscut ca discutiile cu partenerii sai europeni au traversat "un moment foarte dificil". "A existat un pic de tensiune", dar "aceasta a fost foarte utila", a apreciat el. Germania, in special, s-a opus cu indarjire acestui tip de masuri, adoptate in cele din urma.

Van Rompuy, surprins de opozitia Italiei si Spaniei, ar fi parasit discutiile

Pentru a obtine castig de cauza, Italia si Spania nu au ezitat sa se contreze cu partenerii lor: in momentul in care pactul de crestere in valoare de 120 de miliarde de euro era practic incheiat la nivelul celor 27 de membri ai Uniunii Europene, cele doua tari au conditionat acordul lor final de aplicarea acestor masuri pe termen scurt.

Potrivit unui diplomat, Van Rompuy a parasit chiar discutiile la un moment dar, surprins de pozitia celor doua tari.

Acest pact de crestere era sustinut puternic de presedintele francez Francois Hollande, care a facut din acest subiect o tema de campanie. La randul sau, cancelarul german Angela Merkel avea nevoie ca acest pact sa fie semnat pentru a obtine voturile opozitiei si verzilor, vineri, in cadrul votului asupra pactului de disciplina bugetara din Bundestag.

Pactul de crestere se va concretiza intr-o majorare a capacitatii de imprumut a Bancii Europene de Investitii (BEI) cu 60 de miliarde, alte 55 de miliarde urmand a fi alocate din realocarea fondurilor structurale neutilizate si 5 miliarde din "project bonds" lansate in "aceasta vara" pentru a finanta infrastructura de transport si energie.

"Intarirea controlului democratic..."

In cele din urma, "in ciuda dificultatilor de moment si a dezabaterilor, am reusit sa dam pietelor financiare un mesaj", a apreciat presedintele Eurogrup, Jean-Claude Juncker. "Daca oferim o explicatie coerenta, si, pe cale de consecinta, unita si puternica a deciziilor pe care le-am luat, cred ca pietele vor fi asigurate", a adaugat acesta.

Pe termen mai lung, Van Rompuy a anuntat ca liderii zonei euro au dat unda verde unei foi de parcurs in scopul intaririi uniunii economice si monetare. Aceasta intarire se va baza pe patru stalpi: un cadru financiar, un cadru bugetar, un cadru in materie de politici economice si o intarire a controlului democratic. Primele propuneri in acest sens vor fi prezentate in octombrie, a adaugat el.