Parlamentul cipriot urmeaza sa se reuneasca de urgenta luni pentru a incepe procedurile de ratificare a planului de ajutor financiar in valoare de 10 miliarde de euro negociat cu Uniunea Europeana, plan ce presupune aplicarea unei taxe exceptionale asupra depozitelor bancare - altfel spus, retinerea unei cote din fiecare depozit. Presedintele cipriot Nicos Anastasiades, revenit sambata seara in tara de la Bruxelles, urma sa rosteasca duminica un discurs pe aceasta tema in Parlament si sa adreseze un mesaj natiunii, insa acestea au fost amanate, de asemenea, pentru luni. Pe de alta parte, agentia AFP a cerut parerea mai multor analisti economici, care considera ca masura fara precedent de a impune o taxa exceptionala pentru depozitele bancare risca sa destabilizeze economia Ciprului - un centru financiar major, si sa provoace probleme pe termen lung.

  • Ce prevede controversatul acord de salvare

Cu scopul de a isi reduce participarea la acest imprumut, dupa ce Nicosia a solicitat 17 miliarde de euro, creditorii i-au cerut sa instituie o taxa exceptionala, in cuantum de 6,75% asupra tuturor depozitelor bancare in valoare de pana in 100.000 de euro si de 9,9% pentru cele ce depasesc acest prag.

Masura solicitata de ministii de Finante din zona euro este una fara precedent in pachetele anterioare de salvare. Se estimeaza ca aproape jumatate din depozitele din bancile cipriote apartin cetatenilor rusi non-rezidenti.

Aceste prelevari, menite sa colecteze 5,8 miliarde de euro, vor fi aplicate tuturor persoanelor rezidente pe insula. Taxele pe capital si dobanzile depozitelor vor fi compensate integral, prin distribuirea de actiuni, a precizat ministrul Finantelor, Michalis Sarris.

In cadrul negocierilor sale cu UE si FMI, Guvernul a fost nevoit sa cedeze, de asemenea, si in privinta altei linii rosii si sa accepte cresterea impozitelor asupra intreprinderilor.

Cipru a obtinut un ajutor in valoare de 10 miliarde de euro, cu o contributie din partea FMI in valoare de un miliard, potrivit unei surse diplomatice europene. La final, datoria cipriota va fi de 100% din PIB, in 2020.

Imediat dupa anuntarea acordului, un numar important de ciprioti si straini au incercat sa isi retraga banii de la bancomate. Unele bancomate din tara au ramas fara bani dupa ce oamenii s-au grabit sa isi retraga depozitele.

Fondurile aferente taxei speciale au fost insa inghetate imediat in conturi, a declarat Joerg Asmussen, membru in Consiliul Executiv al Bancii Centrale Europene.Taxa va fi aplicata inainte de redeschiderea bancilor cipriote, inchise luni pentru o sarbatoare nationala. Sarris a afirmat ca transferurile electronice vor fi de asemenea limitate pana marti.

  • Procesul de ratificare a acordului incepe luni, opozitia indeamna la manifestatii

Parlamentul cipriot este angajat intr-o cursa contra-cronometru in vederea validarii acordului inainte de redeschiderea bancilor, marti (luni este zi de sarbatoare publica) si este de asteptat sa faca tot posibilul pentru ca acordul sa fie ratificat in cursul zilei de luni.

AFP noteaza ca impunerea unei taxe exceptionale si fara precedent asupra depozitelor bancare a starnit consternare in randul populatiei insulei. In ciuda asigurarilor date de presedintele tarii, Nicos Anastasiades, care sustine ca "Solutia pe care am ales-o este dureroasa, dar este singura care ne permite sa ne continuam vietile fara probleme" si a atras atentia asupra riscului "prabusirii" intregului sistem bancar de pe insula, alti politicieni ciprioti sustin contrariul.

Apeluri la manifestatii au fost lansate in special de catre candidatul infrant in alegerile prezidentiale din februarie, George Lillikas, care a facut campanie electorala impotriva acestui plan de salvare. El a indemnat la o mobilizare in cursul zilei de marti.

"Situatia este grava, dar nu tragica. Nu exista motive de panica", a incercat sa ofere asigurari si un purtator de cuvant al Guvernului, Christos Stylianides.

In schimb, deputatul Nicolas Papadopoulos, din cadrul partidului Diko (centru-dreapta), a carui conducere a sustinut alegerea lui Anastasiades, a criticat acordul, pe care l-a calificat drept un "dezastru" pentru sistemul bancar, considerat un pilon al economiei tarii. "Este un cosmar", a declarat el pentru postul de radio de stat.

Ciprul a solicitat un ajutor european in iunie 2012, dupa ce primele doua cele mai importante banci din tara, afectate de criza, au cerut Guvernului sa le salveze, in urma unor pierderi evaluate la 4,5 miliarde de dolari.

Ciprul devine a cincea tara din zona euro care beneficiaza de un program de ajutor international.

  • Analisti economici: Taxarea depozitelor bancare poate destabiliza economia

Decizia Uniunii Europene de a impune o taxa exceptionala pe depozitele bancare in schimbul acordarii pachetului de ajutor financiar pentru Cipru poate pune in pericol economia insulei mediteraneene, care este un centru financiar major, sustin analistii economici consultati de agentia AFP.

"Problemele ar putea fi pe termen lung", atentioneaza Fiona Mullen, analist economic specializat in Cipru.

"Serviciile financiare si afacerile erau singurele sectoare generatoare de locuri de munca si de venituri fiscale, iar acestea sunt puse acum sub o dubla sanctiune: cresterea impozitului pe profit si taxarea depozitelor", a explicat Fiona Mullen.

Activele bancare din Cipru reprezinta de opt ori PIB-ul insulei. Numeroase firme off-shore si-au stabilit aici cartierul general, profitand de unul dintre cele mai avantajoase sisteme de impozitare din Uniunea Europeana.

Vicepresedintele Institutului de Contabili publici din Cipru, Marios Skandalis, spune ca "exista un risc foarte important de a se pierde increderea in Cipru ca centru financiar. Ambele masuri - atat taxarea depozitelor bancare, cat si cresterea impozitului pe profit, afecteaza un sector important al economiei cipriote si vor avea in cele din urma un impact negativ asupra PIB-ului".