Acordul de precautie cu Fondul Monetar International si Comisia Europeana este in vigoare, insa Romania nu va putea accesa o transa de imprumut nici daca ar vrea, pana la emiterea unei scrisori de intentie de la Bucuresti si aprobarea de catre finantatorii internationali, a declarat, vineri, pentru HotNews.ro, ministrul pentru Buget, Liviu Voinea.
Aceasta situatie va continua cel putin pana in noiembrie 2014, cand este asteptata la Bucuresti o noua vizita a misiunii comune de evaluare FMI-CE.
"Acordul este in functiune. Nu este suspendat, nu este rupt, acordul este in vigoare, discutiile continua pe marginea urmatoarei scrisori de intentie. Intr-adevar, daca am vrea, nu se iau banii din acele transe. Dar oricum nu am accesat banii din acele transe, nici in actualul, nici in precedentul acord", a declarat, pentru HotNews.ro, Liviu Voinea.
El a sustinut ca imposibilitatea aceasta de a accesa transele de imprumut de la FMI si CE nu majoreaza costurile Romaniei de a se imprumuta de pe piata de capital libera pentru finantarea cheltuielilor, in conditiile in care tara dispune oricum de o rezerva-tampon proprie de aproape 7 miliarde de euro.
"In acest moment, nu (se pot accesa transele de imprumut - n.r.), pentru ca nu s-au finalizat discutiile pe scrisoarea actuala de intentie. Dar nu are nicio relevanta acest lucru pentru ca avem o rezerva mult mai mare, de aproape 7 miliarde de euro", a mai afirmat Voinea.
Intrebat daca imposibilitatea accesarii imprumutului de la CE si FMI afecteaza spreadurile CDS ale Romaniei, care reflecta riscurile si implicit costurile la imprumuturile tarii de pe piata internationala, ministrul a negat.
"Transele nu le-am tras nici pana acum. Trebuie foarte bine comunicat si, cred eu, comunicatul postat de CE si FMI este foarte corect, exprima exact situatia", mai aratat ministrul pentru buget.
"Deci acordul este in vigoare, nu exista in acest moment elemente care sa sperie investitorii, daca ei se uita la existenta sau nu a acordului. Noi am negociat scrisoarea de intentie, iar rectificarea bugetara care va avea loc in iulie va fi facuta impreuna cu Fondul si Comisia, deci continuam acelasi parcurs ca si pana acum. Nu sunt devieri. Nu s-a finalizat textul unei scrisori de intentie, dar acordul este in vigoare", a subliniat Liviu Voinea.
In context, el a aratat ca, in pofida netransmiterii unei scrisori de intentie, Romania beneficiaza in continuare de asa-numitul top-up la fondurile europene, ceea ce presupune ca in loc de 15% din valoarea proiectelor, Romania achita din banii proprii doar 5%, pe durata programului de asistenta cu CE.
"Se ia top-up-ul in continuare, continua discutiile pe marginea memorandumului (de intelegere intre CE si Romania - n.r.)", a dat asigurari Voinea.
- De unde ia Guvernul bani pentru reducerea CAS pe ultimele 3 luni din anul 2014
Referitor la scaderea contributiilor la asigurarile sociale (CAS) cu 5 puncte procentuale, in perioada octombrie-decembrie 2014, ministrul Bugetului a sustinut ca aceasta masura are deja acoperire bugetara.
In context, el a aratat ca Guvernul va initia un proiect de lege pentru reducerea CAS cu 5 puncte procentuale pe perioada octombrie-decembrie 2014, lasandu-i Parlamentului decizia privind respingerea sau adoptarea taierii CAS.
"Pentru scaderea CAS in octombrie-decembrie, Guvernul va adopta un proiect de lege, care trebuie sa treaca de Parlament. Nu se pune la indoiala atingerea tintei de deficit bugetar", a declarat Liviu Voinea.
Ca surse de finantare pentru reducerea CAS pe ultimele 3 luni ale anului 2014, Liviu Voinea a mentionat ca:
- Guvernul mizeaza pe o "crestere economica peste asteptari". "Daca trece in timp util si va intra in vigoare de la 1 octombrie (scaderea CAS - n.r.), exista resursa financiara, pentru ca cresterea economica este peste asteptari, a fost revizuita in sus", a sustinut ministrul Bugetului. Cresterea economica, bazata in special pe productia agricola nu se traduce neaparat prin venituri la buget suplimentare consistente, in conditiile in care agricultura Romaniei este slab fiscalizata, se tem finantatorii internationali, potrivit unor surse oficiale.
- Guvernul are la dispozitie si fondurile rezultate dintr-un blocaj de 10% din cheltuielile statului, stabilit la inceputul anului si mentinut pana la cea de-a doua rectificare de buget, spre final de an. Potrivit Legii finantelor publice, an de an se blocheaza la inceputul anului 10% din cheltuieli, cu exceptia cheltuielilor salariale, cu pensiile si cu datoriile externe ale tarii, iar la cea de-a doua rectificare bugetara, cei 10% pot fi folositi in ajustarile necesare pentru diverse cheltuieli sau pot fi taiati, asigurandu-se astfel incadrarea executiei bugetare in limitele stabilite prin legea bugetului. "Acel blocaj este o sursa certa de acoperire", a subliniat Voinea.
Potrivit premierului Ponta, reducerea CAS cu 5 puncte procentuale pe lunile octombrie-decembrie 2014 presupune un efort bugetar de 850 de milioane de lei.
Pentru anul 2015, insa, Guvernul si finantatorii FMI si CE vor mai trebui sa discute daca va continua sa se aplice masura de reducere a CAS cu 5 puncte procentuale.
Conform unor surse oficiale, costurile statului cu reducerea CAS pe tot anul 2015 s-ar ridica la 0,75% din produsul intern brut.
- Delegatiile FMI-CE pleaca din Romania fara ca Guvernul sa propuna o scrisoare de intentie
Delegatii FMI si CE au incheiat joi o noua misiune de evaluare a Acordului de precautie cu Romania, fara, insa ca Guvernul sa avanseze o scrisoare de intentie pe care sa o transmita boardului FMI.
Intr-o declaratie de presa sustinuta joi seara, premierul Victor Ponta a anuntat ca Guvernul va trimite saptamana viitoare Parlamentului un proiect de lege pentru reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator, incepand cu 1 octombrie, adica prima zi a campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale.
Seful Executivului a precizat, raspunzand unei intrebari, ca masura nu are acordul Fondului Monetar International si al Comisiei Europene, dar a anuntat ca exista resurse in buget pentru a acoperi costul de circa 850 de milioane de lei pentru ultimul trimestru al anului.
Premierul Victor Ponta a anuntat joi, intr-un interviu acordat Bloomberg, ca Fondul Monetar International a amanat evaluarea acordului cu Romania pana in luna noiembrie.
Obligatiile asumate de Romania prin actualul acord raman in vigoare, a precizat Ponta, care a subliniat ca tara noastra va continua sa vanda actiuni in companiile de stat si este posibil sa-si reduca participatia chiar si sub 50% in unele cazuri.
Potrivit prim-ministrului, Romania nu va mai avea nevoie de un nou acord cu FMI dupa expirarea actualului program, in 2015.
Conform unui comunicat de presa al FMI cu CE, cele doua echipe de evaluare au avut discutii constructive cu autoritatile romane cu privire la asigurarea viitoarele progrese si s-au pus de acord asupra unor politici importante, insa raman probleme nerezolvate iar acestea vor fi abordate in discutii viitoare cu Guvernul roman.
FMI si Comisia considera ca "economia Romaniei si-a continuat procesul de recuperare si este estimata o crestere cu 2,8% in acest an. Dezechilibrele fiscale au fost reduse iar deficitul de cont curent a ramas scazut. Privind in perspectiva, echipele (FMI si CE - n.red.) au avut discutii constructive cu autoritatile romane asupra modului in care pot fi asigurate viitoare progrese si au ajuns la intelegeri asupra unor politici importante in aceasta privinta. Cu toate acestea, unele probleme raman nerezolvate. Discutiile cu autoritatile romane vor continua de la sediile fiecaruia".
O misiune a FMI s-a aflat la Bucuresti in perioada 2-12 iunie 2014 pentru discutii in cadrul celei de a treia evaluari din cadrul acordului stand-by de tip preventiv semnat cu Romania. Vizita FMI a avut loc impreuna cu cea a echipelor Comisiei Europene si a Bancii Mondiale.
Boardul Fondului Monetar International a aprobat, pe 27 septembrie 2013, scrisoarea de intentie transmisa de autoritatile romane pentru incheierea unui nou acord de tip preventiv in valoare de aproximativ 2 miliarde de euro, pentru o perioada de doi ani, la care se adauga alte 2 miliarde de euro de la Comisia Europeana.
Autoritatile romane au hotarat sa considere acest acord, ca si pe precedentul, ca fiind de precautie, ceea ce inseamna ca Romania nu acceseaza transele de imprumut decat daca are neaparata nevoie.
3
24
