Guvernul a anunțat miercuri că a început pregătirea tehnică pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în condițiile în care decizia de începere a negocierilor pentru aderarea României la OCDE a fost una politică. Cei 38 de membri ai OCDE sunt state dezvoltate, care dețin peste 70% din producţia şi comerţul global şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.

OCDEFoto: OECD

După decizia de marți a Consiliului OCDE referitoare la deschiderea negocierilor de aderare cu România, autoritățile au început pregătirea tehnică pentru aderarea la această organizație.

Premierul Nicolae Ciucă a condus miercuri o ședință a Comitetului Interministerial OCDE, al cărui rol este coordonarea negocierilor și transformărilor necesare pentru admiterea României în această organizație.

Ce standarde mai are de îndeplinit România pentru aderarea la OCDE

Potrivit unui comunicat al Guvernului, Consiliul Interministerial a validat asumarea atașamentului României la principiile și standardele organizației, astfel cum sunt întărite și dezvoltate în cele două documente recent adoptate de OCDE, în cadrul reuniunii Consiliului OCDE de la nivel ministerial (Paris, octombrie 2021): 'Declarația privind viziunea OCDE' și 'Declarația ministerială a Consiliului din 2021'.

Valorile și principiile din aceste ultime două documente relevante se referă la importanța coordonării eforturilor la nivel internațional, de către toate statele membre OCDE în domeniile considerate esențiale:

  • - Redresarea post-pandemie prin abordarea tuturor politicilor prin reafirmarea angajamentului față de democrație, statul de drept, drepturile omului, egalitatea de gen, principiile economiei de piață deschise;
  • - Promovarea unor direcții de acțiune eficiente în domeniile schimbărilor climatice, transformării digitale, a unui sistem comercial multilateral bazat pe reguli clare, a pieței globale a forței de muncă, impozitarea economiei digitale;
  • - Formularea unor politici și standarde mai bune care să asigure revenirea rezilientă, verde și durabilă după pandemie.

La acest moment, România este aderentă la 6 din cele 8 standarde esențiale pentru aderare:

  • - Declarația privind Investițiile;
  • - Principiile Guvernării Corporatiste;
  • - Principiile pentru Elaborarea Politicilor Internetului;
  • - Recomandarea Bunelor Practici în Statistică;
  • - Cadrul Inclusiv al BEPS – Erodarea Bazei și Schimbarea Profitului;
  • - Forumul Global al Transparenței și Schimbului de Informație;

"În lunile următoare, România va începe activitățile aferente aderării la Codurile de liberalizare. De asemenea, România și-a exprimat deja intenția de a adera la Convenția OCDE Anti-Mită. Toate aceste angajamente se transpun în reforme relevante pentru modernizarea economiei țării noastre", se mai arată în comunicatul executivului de la București.

Istoricul și beneficiile aderării României la OCDE: Țara noastră și-a depus candidatura încă din anul 2004

Aderarea României la OCDE este un obiectiv strategic de politică externă, care a întrunit sprijinul transpartinic al guvernelor postdecembriste ale României. Țara noastră şi-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE în aprilie 2004, candidatură care a fost reiterată în mai multe rânduri.

Mai exact, potrivit informațiilor Ministerului Afacerilor Externe (MAE), România şi-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 şi noiembrie 2012 şi a reînnoit-o în 2016 şi 2017.

"Candidatura României a fost apreciată în 2013 pentru deschiderea statului român la regiunea Mării Negre, dimensiunea considerabilă a economiei naţionale, capacitatea de a aplica măsuri de austeritate pentru reducerea efectelor crizei, potenţialul de creştere economică şi participarea la reuniunile unui număr semnificativ de structuri OCDE. Au fost menţionate şi aspecte sensibile la vremea respectivă, precum situaţia economică şi politică instabilă, sincopele în lupta împotriva corupţiei.", potrivit MAE.

În anul 2017 Ungaria a anunțat că și-a retras sprijinul pentru aderarea României la OCDE. În același an, însă, a revenit asupra deciziei

De notat și incidentul din 6 septembrie 2017, când Guvernul Ungariei a anunțat că și-a retras sprijinul acordat Romaniei pentru aderarea la OECD (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica), unul dintre principalele obiective de politica externa ale Bucurestiului.

Guvernul maghiar arăta atunci într-un comunicat că a luat decizia după ce înființarea unui liceu catolic la Târgu Mureș a fost suspendată. MAE roman a reacționat la scurt timp, spunând că "regreta" transformarea temei Liceului Catolic intr-un "subiect de campanie electorala in Ungaria". În ce privește anunțul Ungariei că îți suspendă sprijinul pentru aderarea României la UE, Ministerul de Externe califica decizia drept "complet inadecvată, inamicală și contraproductiva".

Ulterior, în data de 25 septembrie 2017, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a declarat că Ungaria şi-a reluat sprijinul pentru aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), după ce preşedintele PSD şi al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat că situaţia de la Liceul Catolic din Târgu Mureş va fi rezolvată printr-o hotărâre de guvern sau lege, pentru anul şcolar viitor.

Aderarea României la OCDE depinde indeplinirea următoarelor criterii:

  • existenţa unei economii de piaţă şi a unei democraţii funcţionale;
  • dimensiunea şi importanţa economică a statului candidat;
  • principiul beneficiului reciproc pentru OCDE şi statul candidat, beneficiu rezultat din aderarea acestuia la organizaţie;
  • consideraţii globale, referitoare la asigurarea echilibrului geografic între membrii organizaţiei. Aceste criterii sunt evaluate pe baza unor parametri cuantificabili, adoptaţi recent (iunie 2017) şi stipulaţi în documentul cadru privind extinderea OCDE (http://www.oecd.org)
  • Consensul politic al membrilor OCDE pe marginea candidaturii române (susţinerea politică a membrilor organizaţiei pentru aderarea României).

Care ar fi principalele avantaje ale posibilei aderări a României la OCDE:

  • Beneficiul apartenenţei României la clubul restrâns al economiilor dezvoltate şi recunoaşterea implicită, la nivel global, a statutului său de economie de piaţă funcţională şi democraţie consolidată, cu impact asupra ratingului de ţară şi atragerii investiţiilor străine;
  • Beneficiul exemplului. Imaginea favorabilă a României atât faţă de marile economii ale lumii (SUA, China, Japonia etc.), cât şi faţă de statele din regiune cu aspiraţii europene (Republica Moldova, Macedonia, Albania, Serbia etc.);
  • Beneficiul expertizei. Accesul la informaţiile necesare în domeniile prioritare pentru România (cadrul de guvernare, reforma legislativă, anti-corupţia, politica fiscală, infrastructura de transport, agricultura, educaţia etc.);
  • Beneficiul accesului României la instrumentele şi centrele de decizie economică ale OCDE şi posibilitatea de a contribui la guvernanţa economică globală;
  • Beneficiul asistenţei în materie de politici publice din partea membrilor OCDE prin realizarea periodică de evaluări ale politicilor României în domenii specifice (peer reviews) şi emiterea recomandărilor privind îmbunătăţirea acestora.

La momentul martie 2021, relaţia României cu OCDE se concretiza în:

  • Participarea în cadrul structurilor de lucru ale OCDE, în calitate de asociat (12), participant (14) sau invitat (peste 20). RO a aderat totodată la 47 de instrumente juridice ale OCDE, inclusiv declaraţii sau recomandări și a solicitat aderarea la încă 15.
  • Iniţierea şi desfăşurarea unor proiecte în parteneriat cu OCDE sau cu statele sale membre. Proiectele derulate în parteneriat cu organizaţia implică în special efectuarea unor evaluări sectoriale „inter pares” (peer review) şi finanţarea de studii şi programe în domenii specifice la care participă experţii români. Scopul programelor este de a obţine expertiză în domenii de interes pentru RO şi de a mobiliza specialiştii români în vederea integrării şi capacitării lor în reţelele de know how ale organizaţiei.
  • Pe plan intern, la 1 septembrie 2016, prin Decizie a primului-ministru a fost creat Comitetul Interministerial pentru coordonarea relaţiilor României cu OCDE, alcătuit din reprezentanți ai tuturor instituţiilor care gestionează programe de colaborare cu organizaţia (cca. 35, reprezentate la nivel de secretar de stat). Comitetul este coordonat de un oficial de rang înalt din Secretariatul General al Guvernului, instituție care asigură şi secretariatul tehnic.

Într-un comunicat transmis marți, după anunțul OCDE privind deschiderea negocierilor de aderare cu România, Guvernul de la București a subliniat că etapa negocierilor va presupune o evaluare riguroasă a alinierii țării noastre la instrumentele și bunele practici ale Organizației, realizată de peste 20 de comitete tehnice ale OCDE, în baza unei foi de parcurs ce va fi elaborată în perioada următoare.