Cunoscut pentru fiscalitatea sa avantajoasa si secretul bancar, Luxemburg, unde sectorul financiar asigura o treime din PIB si din veniturile fiscale, a inceput sa intre in vizorul analistilor, in conditiile in care hipertrofierea bancilor a condus la criza din Cipru, salvat in extremis de la faliment, scrie AFP.

Modelul economic al Marelui Ducat este pus sub acuzare adeseori, alaturi de talia disproportionata a depozitelor persoanelor fizice si ale firmelor. Rata acestora depaseste 500% din PIB, mai mult si decat in Cipru.

"Sectorul financiar este supradimensionat in raport cu restul economiei", a recunoscut un inalt oficial luxemburghez, care a preferat sa-si pastreze anonimatul.

Deputatul german Joachim Poss, vicepresedintele grupului SPD din Bundestag, evidentiaza si el "riscurile si pericolele tarilor din zona euro ale caror modele economice sunt bazate pe un sector financiar supradimensionat". Pentru el, criza cipriota "ar trebui sa constientizeze riscurile legate de umflarea sectoarelor financiare in mod artificial, printre altele prin intermediului unui dumping fiscal".

Intr-un demers neobisnuit, guvernul luxemburghez a publicat marti dimineata un comunicat ce respinge ferm orice comparatie intre Cipru si Luxemburg in ceea ce priveste dimensiunea sectorului financiar in raport cu bogatia nationala si "pretinsele riscuri pe care aceasta le-ar putea pune pentru sustenabilitatea bugetara si economica".

Guvernul condus de fostul presedinte al Eurogrup Jean-Claude Juncker a subliniat "caracterul fundamental international" al sectorului financiar luxemburghez, "care face din el un punct important de intrare pentru investitiile in zona euro".

"Acest sector contribuie de asemenea la competitivitatea generala a tuturor statelor membre", arata guvernul, care vorbeste despre "clientela diversificata, produsele sofisticate, supervizarea eficienta si aplicarea riguroasa a standardelor internationale".

Potrivit datelor publicate de autoritati, sistemul bancar luxemburghez numara 141 de banci din 26 de tari, in frunte cu Germania, Franta si Elvetia.

Daca, la fel ca in cazul Ciprului, economia acestei mici tari din inima Europei este foarte dependenta de industria sa financiara, comparatia se opreste aici, pentru multi oficiali europeni.

Marele Ducat, unul dintre cei sase fondatori ai UE, beneficiaza de cel mai bun rating pentru datoria sa - AAA. Datoria sa este de circa 20% din PIB, de departe cea mai mica din zona euro, iar deficitul public este sub pragul de 3% impus de Bruxelles.

Si totusi, evolutia sectorului financiar al Luxemburgului este "ambigua", apreciaza Gaston Reinesch, noul presedinte al Bancii centrale a tarii, care considera "ingrijoratoare" scaderea cu 5% a produsului net bancar intre 2011 si 2012.

Modelul economic luxemburghez este cu atat mai fragil cu cat fondul sau de comert s-a bazat de mult timp pe un secret bancar absolut si o anumita banalizare a fraudei bancare, care este pedepsita doar cand e vorba de sume semnificative si cand este repetitiva.

Dupa Cipru, "trebuie adresata intrebarea si asupra altora din Europa", aprecia saptamana trecuta Jacques Attali, presedintele PlanNet Finance, citand in special "Luxemburgul, care este un paradis fiscal".

In fata presiunii partenerilor sai europeni, guvernul s-a decis din 2011 sa ridice secretul bancar. Dar schimbul de informatii cu autoritatile fiscale din alte state nu se face decat caz cu caz, si nu de maniera automata, asa cum doreau partenerii sai europeni.