Peste 2.400 bancheri din Marea Britanie au castigat un milion de euro in 2011, mai multi decat in toate celelalte tari din Uniunea Europeana la un loc, arataun studiu publicat luni de Autoritatea Bancara Europeana (EBA), citat de Reuters si AFP. Din Romania figureaza o singura persoana care castiga circa 1,5 milioane de dolari anual, dar nu face parte din banking ci din categoria "alte zone de business" (probabil asigurari). Vezi in atasament raportul EBA.

In Romania, cel mai bine platit bancher este Radu Ghetea- seful CEC Bank, care incaseaza peste 30.000 de euro in fiecare luna. El e urmat de Traian Halalai, presedintele Eximbank care ia in medie 25.000 de euro/luna. Potrivit datelor BNR, media salariala a executivilor din bancile romanesti este la circa 320.000 euro/an. Mugur Isarescu are circa 12.000 de euro/luna.

Dand publicitatii pentru prima data cifre privind salariile platite de bancile europene, EBA a informat ca in 2011 un numar de 2.436 de bancheri care lucrau in Marea Britanie au castigat cel putin un milion de euro. Din numarul total, 1.809 lucrau in investment banking, 85 in retail banking, 182 in administrarea activelor, iar 360 in alte domenii, mai noteaza sursele citate, preluate si de Agerpres.

Comparativ, in Germania doar 170 de bancheri au castigat in 2011 un milion de euro, 162 in Franta, 125 in Spania, 96 in Italia si doar 36 in Olanda.

'Aceste rezultate arata ca numarul bancherilor care primesc venituri mari este limitat in majoritatea statelor membre, dar este unul semnificativ in unele state', comenteaza EBA.

Datele EBA referitoare la raportul dintre salariul fix si bonusuri arata ca in 2011 majoritatea dintre cei mai bine platiti bancheri ar fi incalcat limita pe care UE vrea sa o impuna asupra bonusurilor. EBA a propus o limita de 500.000 de euro pentru salariul fix, iar bonusurile sa nu poate fi mai mari decat salariul fix.

Castigurile mari din sectorul financiar, platite deseori sub forma bonusurilor variabile, reprezinta un subiect exploziv in Europa fiind acuzate ca incurajeaza asumarea de riscuri mari pe termen scurt si, de asemenea, ca sunt disproportionat de mari in contextul actual de austeritate