Romania va trebui in acest an "sa exploreze modalitatile" prin care sa recurga intr-o mai mare masura la taxele de mediu, potrivit unei strategii guvernamentale prezentate de Ministerul Muncii, care reia recomandarile Consiliului European. Strategia loveste in mitul muncitorului roman calificat, aratand ca nivelul educational al fortei de munca (15 ani si peste) este scazut in comparatie cu media UE 27, in paralel cu numarul mare de studenti cu nivel scazut al competentelor de baza. Documentul guvernamental recunoaste si slabiciunea serviciilor pentru ingrijirea copiilor. Din 2015, varsta de pensionare ar putea fi si ea prelungita sau vor fi incurajati varstnicii sa reintre in viata activa, se arata in Strategia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca 2013-2020 publicata de Ministerul Muncii.

  • Vezi documentele integrale in atasament

Strategia arata ca prelungirea vietii active se va incuraja incusiv prin masuri fiscale, cel mai probabil din 2015. (vezi in atasament)

Evolutiile demografice, modificarile structurale si de volum ale resurselor de munca din ultimii 10 ani nu au permis aplicarea cu succes a Strategiei anterioare, sustine Ministerul Muncii, care realizeaza un diagnostic ingrijorator al pietei fortei de munca. Iata cele mai importante caracteristici:

  • Rata de ocupare a femeilor redusă;
  • Participare scăzută a lucrătorilor vârstnici pe piața muncii
  • Nivelul ridicat al șomajului în rândul tinerilor și al tinerilor
  • Durata redusă a vieții profesionale;
  • Nivel scăzut al cheltuielilor cu politicile active pe piața muncii; furnizare, focalizare și personalizare insuficientă a măsurilor de ocupare; funcționarea deficitară a serviciilor de ocupare;
  • Acoperire și nivel inadecvat al beneficiilor de șomaj, capcana sărăciei, risc de sărăcie în muncă, capcana salariilor mici;
  • Furnizarea insuficientă a facilităților de îngrijire de calitate a copiilor și/sau a persoanelor dependente;
  • Neconcordanța dintre calificări și cerințele pieței muncii, sistem de previzionare insuficientă a competențelor;
  • Rata de absolvire a educației terțiare redusă;
  • Incidență ridicată a părăsirii timpurii a școlii;
  • Furnizare insuficientă a oportunităților de educație de înaltă calitate;
  • Nivel foarte ridicat de studenți cu un nivel scăzut de competențe de bază

Cele mai importante tendinte demograficedescrise in document:

  • Scaderea continua a populatiei totale a Romaniei. In perioada 2000 - 2012 populatia totala a Romaniei a scazut cu peste un milion de persoane ceea ce reprezinta o pierdere de 5,0 puncte procentuale. Aceasta tendinta este contrara cu cea a Uniunii Europene in ansamblu, care in perioada 2005 - 2012 a inregistrat o crestere absoluta de populatie de 12,8 milione persoane. Ponderea populatiei totale a Romaniei in populatia totala UE 27 era in anul 2012 de 4,2%, inregistrandu-se o scadere a acesteia cu 0,2% fata de anul 2005.
  • Sporul natural anual inregistrat a fost negativ pentru toata perioada 2000- 2012. In UE27 sporul natural anual a inregistrat permanent o tendinta pozitiva, iar incepand cu anul 2006 acesta s-a mentinut stabil in jurul nivelului de 1%.
  • In ultima decada s-a inregistrat o tendinta continua de crestere a varstei mediane a populatiei Romaniei de la 34,4 ani in 2000 la 36,4 ani in 2005, ajungand la 38,9 la 1 ian. 2012.
  • Ponderea populatiei in varsta de munca in total populatie, a inregistrat o tendinta evidenta de crestere, pe fondul scaderii populatiei tinere. Astfel, ponderea populatiei in varsta de munca (15- 64 de ani) in total populatie, a crescut pentru Romania, de la 68,2% in anul 2000 la 70% in anul 2012, iar pentru media UE 27 a scazut de la 67,2% in anul 2000 la 66,9% in anul2011.
  • Ca urmare a schimbarii structurii pe varste a populatiei, rata de dependenta de varsta in Romania inregistreaza tendinte divergente fata de UE 27 in ansamblul sau (pentru UE 27aceasta rata creste de la 48,9% in 2000 la 49,2% in 2010, iar pentru Romania scade de la 46,4% in 2000 la 43,0% in 2012.
  • Cresterea sperantei de viata la nastere. Pentru perioada 2005 - 2011 s-a inregistrat o tendinta generala de crestere a sperantei de viata la nastere atat pentru barbati, cat si pentru femei, in concordanta cu tendinta generala UE 27. Media de crestere anuala asperantei de viata pentru femei in Romania este de 0,34 ani, aproape dubla fata de media UE 27 de 0,18 ani la aceeasi categorie.
  • Cresterea exploziva a numarului de migranti pentru munca dupa aderarea la UE. Estimarile efectuate la nivel european arata ca un numar de aproximativ 2,1 milioane de romani lucreaza in alte state membre ale Uniunii Europene (principalele state de destinatie fiind Italia - 890.000, Spania - 825.000 si Germania - 110.000). Aceasta migratie masiva a fortei de munca activa petrecuta intr-un interval de timp foarte scurt a dezechilibrat piata muncii, fenomenul fiind greu de gestionat, astfel incat sa poata fi elaborate politici adecvate de echilibrare a concordantei dintre cerere si oferta.

Migratia masiva are un impact major asupra sistemului de protectie sociala, arata documentul citat.

Tendinte ale ocuparii fortei de munca

  • In perioada 2000-2012 Romania a pierdut 5,7 puncte procentuale din rata totala de ocupare a populatiei in varsta de munca 20 - 64 de ani, 8,7 puncte procentuale din rata de ocupare a fortei de munca varstnice 55 - 64 de ani si 6,9 p.p. din rata de ocupare feminina de 20-64 ani14.
  • Rata de ocupare a tinerilor (15 - 24 ani) era de 23,9% cu doar 0,1 pp. mai mare decat valoarea inregistrata in 2011, dar cu mult sub media europeana de 32,9%. In ceea ce priveste rata de ocupare a persoanelor varstnice (55- 64 ani) aceasta a fost de 41,4%, in crestere cu 1,4 pp. comparativ cu anul anterior dar sub media europeana de 48,9%.

Modificari in structura sectoriala a ocuparii

  • In prezent, Romania, cu toate eforturile depuse, se afla inca mult in urma mediei europene, in ceea ce priveste nivelul dezvoltarii economico-sociale, in general si al productivitatii muncii la nivel national.  Repartitia populatiei ocupate pe activitati ale economiei nationale in anul 2012 arata ca  29,0% din totalul persoanelor ocupate erau concentrate in sectorul agricol, 28,6% in industrie si constructii, iar 42,4% in servicii. In activitatile neagricole erau ocupate 6.580.466 persoane, ponderi semnificative in randul acestora fiind detinute de cele care isi desfasurau activitatea in industria prelucratoare (25,6%), comert (18,3%) si constructii (10,6%).
  • Daca in cazul industriei, ponderea ocuparii este apropiata de media europeana, discrepantele majore sunt in cazul agriculturii si respectiv al serviciilor.
  • Agricultura este supradimensionata in cazul Romaniei in privinta populatiei ocupate pe care o detine, in detrimentul altor sectoare economice. Aceasta, in conditiile in care, intr-o economie moderna, agricultura isi restrange considerabil proportia populatiei ocupate in raport cu celelalte ramuri.
  • Realocarea pe ramuri si sectoare a lucratorilor pe cont propriu a inregistrat o deplasare catre sectorul de constructii, ceea ce reflecta o precarizare a muncii in acest sector cu tendinte de crestere a segmentarii pietei si a dezvoltarii dimensiunii muncii la negru.
  • La nivel european, ponderea cea mai semnificativa a lucratorilor pe cont propriu se inregistreaza in sectorul de afaceri si servicii financiare, administratie publica si servicii comunitare/ activitati gospodaresti, tendinta neinregistrata in Romania.
  • In anul 2012 67,3% din persoanele ocupate aveau statutul de salariat (65,6% in 2010), 18,9% lucrator pe cont propriu si membru al unei societati agricole sau al unei cooperative (20,4% in 2010), 12,6% lucrator familial neremunerat (12,7 in 2010) si 1,2% patron (1,3% in 2010).
  • Nivelul ridicat al femeilor cu statutul de lucrator familial neremunerat evidentiaza situatie destul de precara pe piata muncii.

Modificari ale ocuparii in plan regional

  • Datele referitoare la populatia ocupata in varsta de munca (15 - 64 ani) pe regiuni scot in evidenta faptul ca doar regiunea Bucuresti-Ilfov inregistreaza o evolutie pozitiva (crestere de 105 mii de persoane ocupate) in perioada 2000 - 2012, celelalte regiuni inregistreaza evolutii negative.
  • Regiunile cu cele mai negative evolutii din aceasta perspectiva fiind Sud - Muntenia cu o scadere de peste 204 mii de persoane si Sud - Vest Oltenia cu o scadere de peste 150 mii de persoane Regiunea Bucuresti - Ilfov a fost singura regiune care a inregistrat in anul 2012 o rata de ocupare a populatiei in varsta de munca mai mare decat in anul 2000. Cea mai dramatica diminuare a ratei de ocupare pe regiuni s-a inregistrat in regiunea Sud - Vest Oltenia de peste 8 punte procentuale.

Rata ridicata de saracie in munca (In-work poverty) se refera la situatia in care veniturile obtinute prin munca nu permit persoanei si familiei, care se afla in intretinerea sa, sa scape de saracie. Desi ocuparea este vazuta ca fiind cea mai buna metoda de iesire din starea de saracie, sunt persoane care lucreaza si se afla in risc de saracie. Accesul la ocupare nu este suficient pentru imbunatatirea situatiei lor, sustine strategia.

  • Productivitatea redusa si salariile scazute contribuie cel mai mult la starea de saracie in munca. In general, tarile cu risc de saracie crescut au rate ridicate ale saracie in munca si vice-versa. Ratele de saracie in munca au tendinta de a fi mai mari in cazul familiilor mono parentale cu copii in intretinere. De asemenea, ratele de saracie in munca sunt mult mai mari in cazul celor cu contracte temporare sau cu timp partial.

Rata de saracie in munca inregistrata in Romania a fost de 17,3%, cu mult peste media europeana UE 27 de 8,4%.

  • Insuficienta resurselor financiare si umane la nivelul serviciilor locale de ocupare ar putea explica progresele modeste in domeniul politicilor active pe piata muncii.
  • Cheltuielile publice totale pentru politicile privind piata muncii inregistreaza un nivel extrem de scazut in Romania, comparativ cu media UE 27 (0,45% fata de 2,17% din PIB in 2009).
  • Cheltuielile publice privind politicile active in domeniul pietei muncii inregistreaza valori la mai putin de o zecime din media cheltuielilor in UE (0,041% din PIB, in comparatie cu media UE 27 de 0,536% in 2009). Cifra a scazut la 0,025% din PIB in 2010.

Conform legii, termenul de primire a completarilor/proprunerilor este minim 10 zile de la publicarea pe site. Intrucat strategia data a fost pusa pe site pe 23 august, se primesc propuneri pana pe 1 septembrie.

Citeste in atasament proiectul in varianta integrala cu planul de masuri inclus