Populatia rezidenta a Romaniei la 1 ianuarie 2014 a fost de 19,94 milioane de persoane, in scadere cu 0,4% fata de 1 ianuarie 2013, a transmis luni Statistica. Cauza principala a acestei scaderi o reprezinta sporul natural negativ (-70.812 persoane). Barbatii (9,78 milioane ca numar) reprezinta 48,8% din populatie, mai precizeaza documentul. Populatia rezidenta cuprinde totalitatea persoanelor (cetatenie romana, straina sau fara cetatenie) care au resedinta obisnuita in Romania, pentru o perioada de cel putin 12 luni. In populatia rezidenta sunt incluse persoanele care au imigrat in Romania, dar sunt excluse persoanele care au emigrat din Romania.

Potrivit unei cercetari referitoare la demografia Romaniei la orizontul anului 2060, se anticipeaza ca numarul populatiei Romaniei va continua sa scada pana in anul 2060 cu aproximativ 7,2 milioane persoane (in varianta cu migratie externa) sau cu aproximativ 6,9 milioane persoane (in varianta fara migratie externa).

  • Diferenta pe sexe se va diminua. Desi numeric vor fi in continua scadere, in 2060 femeile vor reprezenta 51,5% (varianta constanta cu migratie externa) si respectiv 52,2% (varianta constanta fara migratie externa) din populatia tarii, in crestere fata de ponderea care a fost inregistrata in 2011 (51,4%).
  • Pentru ambele sexe, scaderea cea mai semnificativa se va inregistra la grupele de varsta 30-44 ani.
  • Populatia adulta (15-64 ani). Populatia adulta cunoaste o usoara scadere numerica pana in 2060 cu aproape 5,8 milioane persoane in varianta cu migratie si cu 5,6 milioane persoane in varianta fara migratie. Aceasta se datoreaza, in principal, intrarii in grupele de varsta ale populatiei adulte, a generatiilor relativ numeroase nascute pe parcursul ultimilor ani ai politicii nataliste si apoi, intre 2010 si 2020 a generatiilor mai reduse numeric ale anilor '90, caracterizate de o fertilitate scazuta sub pragul de 2,1 copii la o femeie.
  • In anul 2060, populatia adulta din Romania poate ajunge la 7,9 milioane persoane in varianta cu migratie externa si la 8,1 milioane persoane in varianta fara migratie externa.
  • Populatia varstnica (65 ani si peste) Populatia varstnica a crescut continuu din anul 2002, atat numeric cat si procentual, de la 14,1% in 2002, la 16,1% in 2011. In viitor procesul de imbatranire demografica va continua, insa cu intensitati diferite. Pentru populatia in varsta de 65 ani si peste este anticipata o crestere numerica continua. Numarul populatiei varstnice va creste de la 3,2 milioane persoane, in anul 2011, la aproape 3,6 milioane persoane in ambele variante, in anul 2030, apoi populatia varstnica va cunoaste o diminuare in anul 2060, inregistrandu-se 3,5 milioane persoane.
  • Va creste intr-un ritm foarte intens populatia de peste 80 ani, ponderea ei in totalul populatiei varstnice, ajungand la 5,0%, in 2030 si in 2060 la aproape 8,0% (fata de 3,6% in 2011).
  • Fenomenul de imbatranire demografica a populatiei va continua, accentuandu-se in timp. Ponderea populatiei varstnice in total populatie va creste in perioada 2011-2060 de la 16,1% la peste 26,0%, iar ponderea tinerilor se va reduce de la 15,9% la peste 12,0%, ceea ce va duce la accentuarea gradului de imbatranire demografica a populatiei Romaniei.

Premisele scenariilor

  • Cu toate ca numarul avorturilor a scazut continuu in ultimii ani, acestea se mentin inca la un nivel foarte ridicat. Anul 1998 marcheaza inceputul scaderii mai semnificative a numarului intreruperilor de sarcina, in 2011 la 100 nascuti-vii revenind 53 intreruperi de sarcina (comparativ cu 315 in anul 1990).
  • La fel ca si in anii precedenti, fertilitatea feminina la grupa de varsta 20-24 ani (grupa de varsta cu cea mai ridicata fertilitate pana in 1996) a fost in scadere, iar la grupele 25-29 ani si 30-34 ani in usoara crestere. De altfel, femeile din grupele de varsta 30-39 ani au contribuit intr-o masura mai mare la cresterea natalitatii fata de anii anteriori.
  • Continuarea tendintei de amanare a nasterii copilului, corelata cu diminuarea treptata a populatiei feminine fertile, prin intrarea generatiilor scazute numeric nascute dupa 1989, vor face ca numarul copiilor sa nu poata creste spectaculos in viitor. Schimbarile structurale ale fertilitatii, incepute la mijlocul anilor 1990, sunt inca in plina desfasurare si experienta tarilor dezvoltate arata ca acest proces nu se va termina curand.
  • Datorita fluctuatiilor inregistrate de natalitate si a schimbarii in structura pe varste a populatiei, numarul de decese, in special la varstele inaintate, urmeaza sa creasca pana in jurul anului 2020, datorita intrarii in grupele de varsta de 60 ani si peste a generatiilor mari, din perioada 1945-1955. Apoi decesele vor fi in scadere, datorita intrarii in aceste grupe de varsta a generatiilor 1956-1966. In schimb, dupa anul 2025, cand generatiile "decreteilor" nascute dupa 1966 vor intra in grupa varstnicilor, mortalitatea generala va creste din nou.

Citeste aici intregul studiu