Romania a inregistratin prima jumatate a anului una dintre cele mai rapide rate de crestere economica din Uniunea Europeana din ultimii ani- 5,2%, urmatorea clasata fiind Slovacia, cu 3,7%. Desi suntem iar tigrii UE, valoarea Produsului Intern Brut/ locuitor, ajustat cu puterea de cumparare standard (un indicator des folosit pentru nivelul de trai) este in cazul Romaniei (pentru 2015) de numai 13.900 EUR, aproape de doua ori mai putin decat media UE (15). Altfel spus, suntem la jumatate din media raportata de UE (15), cu doar 5pp mai mult decat eram in 2008.
Asa cum se vede si din graficul de mai jos, nivelul raportat de Romania pentru acest indicator este cel de care vorbeam inainte.
- Cauza numarul 1: Distributia diferita a veniturilor, in functie de calibrul firmei
Unul dintre factorii structurali care determina aparitia acestor diferente consta in distributia diferita a veniturilor, in functie de calibrul companiilor, considera analistii Coface.
Mai exact, Romania detine un nivel de concentrare mult mai mare al activitatii in randul firmelor mari.
Si acum, putina istorie: In anul 1906, economistul italian Vilfredo Pareto a creat o formula matematica pentru a descrie inegalitatea distributiei bogatiei din tara sa, observand ca 20% din populatie detinea 80% din bogatia totala, corelatie care s-a consacrat prin regula lui Pareto 80/ 20. Ei bine, in Romania nivelul de concentrare este mult mai ridicat. Cele mai mari 1% dintre companiile din tara noastra (primele 4.500 cu cea mai mare cifra de afaceri) concentreaza aproximativ 67% din veniturile raportate de toate companiile active in 2015. Acest procent este superior gradului de concentrare din Ungaria, Polonia sau Cehia (51%).
Iar cele mari mari 10% dintre firmele romanesti detineau aproape 91% din totalul veniturilor intregului mediu de afaceri, in timp ce aceasta pondere este mult mai scazuta in cazul Ungariei (72%), Poloniei (68%) sau Cehiei (59%).
Acest nivel de concentrare se poate si el explica prin diferentele de spirit antreprenorial fata de tarile din regiune. Asa cum se observa imai jos, Romania detine al doilea cel mai scazut nivel, dupa Serbia, in ceea ce priveste numarul de companii raportat la totalul populatiei.
- Explicatia nr.2: 99% din firmele romanesti sunt IMM-uri, dar acestea au o sanatate subreda, abia mai respira
Ce mai stim? Pai mai stim ca 99% dintre companiile active din Romania sunt incadrate in categoria microintreprinderilor sau a companiilor mici si mijlocii (IMM). Desi aceste companii joaca un rol structural in economie, companiile din segmentul IMM inregistreaza si cea mai precara situatie financiara. Mai mult decat atat, distributia veniturilor in functie de calibrul companiilor pentru perioada 2008 - 2015, confirma accentuarea fenomenului de polarizare in randul mediului de afaceri.
Doar 1% din companiile autohtone au venituri mai mari de 5 MIL EUR, dar aceasta au consolidat aproape 65% din veniturile intregului mediul de afaceri in 2008, ajungand la 74% in 2015.
Mai mult decat atat, fenomenul de polarizare este amplificat de o majorare a calibrului financiar intre firmele mari si cele mici. Firmele mici inregistreaza un nivel de indatorare mai ridicat cuplat cu o durata de colectare a creantelor mult mai extinsa si un nivel inferior al investitiilor pe termen lung (apreciat prin ponderea activelor corporale in total active).
Firmele care au avut venituri sub 5 MIL EUR sunt singurele care au raportat o contractie a vanzarilor nominale in 2015, comparativ cu 2008.
Cu alte cuvinte, impactul crizei financiare s-a resimtit mai mult in randul firmelor mici, care nu aveau rezerve financiare pentru a dispersa socurile negative marcate prin scaderea veniturilor, cresterea costului de finantare sau neincasarea creantelor.
Sau, mai spun economistii Coface, cei bogati au devenit si mai bogati, iar cei saraci au saracit si mai mult! Fix cum spune la Biblie: bogatului i sa va da, iar saracului i se va lua.
- Explicatia numarul 3: imbatranirea populatiei
Fenomenul de polarizare in randul companiilor private este amplificat si de o polarizare demografica in randul populatiei care inregistreaza un efect vizibil de imbatranire in ultimii 25 de ani. Conform ultimelor cifre comunicate de INSSE si ilustrate in Tabelul al 5-lea, ponderea populatiei cu varsta sub 9 ani a scazut de la 15,1%, nivelul inregistrat in 1990, la doar 10,43% in 2011, dinamica numarului absolut al cetatenilor care se incadreaza in aceasta categorie de varsta fiind de 40%.
La popul opus, ponderea populatiei cu varsta peste 70 de ani, a crescut de la 6,2%, nivelul din 1990, la 10,86% in 2011, dinamica numarului absolut a cetatenilor din aceasta categorie de varsta fiind de 53%.
Fenomenul de imbatranire a populatiei devine si mai alarmant, avand in vedere scaderea numarului total al populatiei oficial declarate, de la nivelul din anul 1990, respectiv 23 milioane, la cel inregistrat cu ocazia ultimului recensamant din 2011, de 20 de milioane, desi numarul real efectiv al populatiei care locuieste in Romania este probabil cu 10% - 15% mai mic, din cauza migratiei. In plus, efectul de migratie incepe sa se observe din ce in ce mai accelerat in randul populatiei cu o pregatire superioara, din domenii, precum sanatate, inginerie, IT sau finante.
- Explicatia nr.4: In top 10 investitori straini in Romania sunt paradisuri fiscale , ceea ce nu e un semn bun
Pentru a intelege si mai bine detaliile acestei polarizari accentuate a mediului de afaceri, ne vom concentra atentia asupra analizei celor mai mari 1.000 de companii din Romania, clasament realizat in baza cifrei de afaceri raportata pentru 2015.
Cele mai mari 1.000 de companii din Romania aveau o cifra de afaceri consolidata de 323 MLD RON la finalul anului 2008, radica putin peste o treime din cifra de afaceri a tuturor firmelor din Romania. Daca ne uitam la tara de provenienta in functie de actionariatul majoritar al celor mai mari 1.000 de companii de la noi observam ca 36% au capital autohton, in timp ce doua treimi provin din strainatate. Cele mai reprezentative tari sunt Olanda (12%), Germania (10%) si Franta (6%).
De remarcat prezenta in Top 10 cele mai reprezentative tari de provenienta ale actionariatului companii mari din Cipru si din Luxemburg, care nu reprezinta parteneri importanti din perspectiva provenientei investitiilor straine directe in Romania. Prezenta unor tari, precum Cipru si Luxemburg in acest top nu poate fi justificata decat prin scopuri de optimizare fiscala a companiilor romanesti
Doua din cinci firme din primele 1000 (sau 40%, cum doriti) activeaza in comert (cu ridicata si/ sau amanuntul), industria alimentara sau fabricarea bauturilor. Aceasta structura confirma dependenta ridicata de consum a modelului de crestere economica a Romaniei, in conditiile in care ponderea in formarea produsul intern brut din ultimii 20 de ani a inregistrat o medie de 75%, cu variatii in banda de 69% - 84%.
"Fenomenul de polarizare a economiei romanesti, dublat si de imbatranirea medie a unei populatii in scadere si din ce in ce mai putin calificate, ridica, in mod evident, presiuni majore asupra perspectivelor de crestere economica si de competitivitate pe termen mediu-lung. In acest context, cei bogati devin si mai bogati, iar cei saraci saracesc mai mult. Patura de mijloc, atat in randul populatiei, cat si in randul mediului de afaceri, devine din ce in ce mai subtire si mai putin capabila sa reprezinte acel element de amortizare a socurilor negative cauzate de o posibila viitoare criza financiara", explica Iancu Guda, Services Director, Coface Romania.
"IMM-urile, coloana vertebrala a oricarei economii, prezinta o stare de fragilitate pronuntata, iar o economie cu o coloana vertebrala fragila nu poate fi una competitiva pe termen lung. Dupa Serbia, Romania inregistreaza cel mai scazut numar de companii raportat la populatia activa, iar firmele care isi intrerup activitatea sunt de 1,6 ori mai multe decat cele nou inregistrate, de aproape 3 ori peste nivelul anterior crizei financiare. Pentru a schimba aceasta tendinta distructiva, Romania are nevoie de solutii eficiente pentru debirocratizarea aparatului public si de reducerea coruptiei, de un cadru juridic stabil dublat de o politica fiscala anticiclica, precum si de o strategie pe termen lung in domenii critice, precum infrastructura, educatia si sanatatea", conchide Guda
0
18
