"Economia Romaniei se specializeaza in domenii care in spatiul european sunt necompetitive, genereaza valoare adaugata scazuta, iar forta de munca este ieftina si necalificata. Acest lucru produce un impact economic semnificativ atat pe termen scurt (reflectat in puterea de cumparare a populatiei), cat si pe termen lung, cand veniturile scazute caracteristice sectoarelor in caree se specializeaza economia romaneasca nu vor genera suficiente contributii la bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale, pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii si a sistemului sanitar public. De asemenea, aceasta va duce fie la cresterea presiunii fiscale asupra contribuabililor, fie la scaderea calitatii vietii persoanelor varstnice si a actului medical", se arata intr-un studiu amanuntit privind forta de munca din Romania. (vezi atasament)

Ne specializam in domenii necompetitive si prost platiteFoto: sxc.hu

O prima concluzie a studiului dinamicii fortei de munca se refera la nivelul de instruire al salariatilor din Romania. Analizand comparat structura pe nivele de instruire a fortei de munca aferenta anului 2016, prin comparatie cu anul 2015, avem asa:

  • numarul salariatilor cu nivel de instruire 1 (studii generale), indicator care reflecta dimensiunea muncii necalificate din Romania, a crescut cu 8,5%, ajungand la peste 750.000 contracte de munca;
  • numarul de salariati cu nivel de instruire 3 (studii medii si postliceale) a crescut cu cca. 12%, ajungand la peste 510.000 contracte de  munca;
  • numarul de salariati cu nivel de instruire 4 (studii superioare), prin urmare componenta de forta de munca cu nivel ridicat de calificare, a scazut cu cca. 11,5%, coborand la cca. 950.000 de salariati.

Evolutiile de mai sus au generat practic o reducere a diferentei intre ponderea salariatilor cu studii superioare si cea a salariatilor cu studii medii, in total forta de munca, de la 7,66% la 3,88%, ceea ce indica o ingrijoratoare tendinta de egalizare la nivelul acestor doua categorii de salariati.

Mergand in detaliu, observam ca principalele grupe de ocupatii pentru care s-au inregistrat cresteri ale numarului de contracte individuale de munca (CIM) in perioada 2015-2016, au fost cele cu calificare mai redusa, respectiv: Muncitori necalificati in industria extractiva, constructii, industria prelucratoare si transporturi (+48.603 CIM), Lucratori in domeniul vanzarilor (+26.198 CIM) si Conducatori de vehicule si operatori la instalatii si utilaje mobile (+ 22.294 CIM). Pe de alta parte, cele mai importante scaderi au fost inregistrate la nivelul grupelor de ocupatii cu nivel ridicat de calificare, respectiv: Specialisti in domeniul stiintei si ingineriei (-25.992 CIM), Specialisti in domeniul sanatatii (-8.371 CIM) si Conducatori in domeniul administrativ si comercial (-8.110 CIM). Desigur, exista si cresteri in zona fortei de munca cu nivel inalt de calificare, cum ar fi Specialistii in tehnologia informatiilor si comunicatiilor (+13.171 CIM), insa aceste evolutii au mai degraba un caracter regional, dupa cum se va arata in continuarea acestui material.

O a doua concluzie preliminara se refera la corelarea structurii absolventilor unitatilor de invatamant cu cerintele pietei muncii. Luand drept exemplu invatamantul profesional, constatam ca principalele 3 calificari profesionale vor fi, in anul 2017, cele de Mecanic auto (4.726 absolventi), Confectioner produse textile (1.593 absolventi) si Ospatar (chelner) vanzator in unitati de alimentatie (1.345 absolventi).

Analizand dintre acestea prima calificare profesionala ca numar de absolventi, prin raportare la cei cca. 26.000 de Mecanici auto care figureaza in Registrul de evidenta al salariatilor, constatam un raport de 5,38 CIM/absolvent, ceea ce arata ca, per medie nationala, numarul de absolventi este supradimensionat in raport cu nevoile reale ale pietei, chiar si in conditiile in care luam in considerare compatibilitatile cu alte calificari si posibilitatile de reconversie profesionala.

Mai mult decat atat, distributia in plan regional a absolventilor este in multe cazuri inadecvata. In cazul Municipiului Bucuresti, exista 53,90 CIM cu incadrarea Mecanic auto pentru fiecare absolvent, ceea ce reflecta in mod clar un deficit al intrarilor pe piata muncii si implicit o competitie mai redusa, care creeaza probleme angajatorilor si mentine o presiune ridicata pe costurile salariale. Pe de alta parte, in alte judete, acest raport este mult mai strans, indicand in mod evident un numar nejustificat de mare de intrari pe piata muncii: Vaslui (1,23 CIM/absolvent), Buzau (1,73 CIM/absolvent) sau Suceava (1,81 CIM/absolvent).

Referitor la nomenclatorul Clasificarii Ocupatiilor din Romania (COR),autorii studiului sugereaza ca acesta ar trebui sa faca obiectul unei reorganizari la nivel de cod COR, desigur cu respectarea standardelor internationale de structurare a ocupatiilor pana la nivelul subgrupelor minore COR. Avem in vedere faptul ca analiza nomeclatorului actual a reflectat doua deficiente:

  • pe de o parte, exista ocupatii definite mult prea specific: dintre cele 3.950 de coduri COR analizate, 26 coduri COR corespund unui singur CIM, 660 coduri COR corespund unui numar de 2-10 salariati, in timp ce 903 coduri COR corespund unui numar de 11-100 salariati;
  • pe de alta parte, exista ocupatii definite mult prea general; exemplificam in acest sens cu principala ocupatie din Romania ca numar de angajati, respectiv cea de Sofer autocamion/masina de mare tonaj, unde pe codul COR aferent exista inregistrate cca. 145.000 CIM; apreciem ca acest cod COR necesita o rafinare atat din punct de vedere statistic, cat si sub aspectul profesionalizarii acestei ocupatii, cel putin la nivelul soferilor de TIR, care reprezinta o sub-categorie aparte cu o dinamica foarte puternica in perioada 2015-2016.

In ceea ce priveste salarizarea, o tendinta ingrijoratoare o constituie cresterea ponderii salariatilor aflati in zona salariului minim in total forta de munca. Potrivit datelor Eurostat, procentul acestor salariati s-a triplat in perioada 2010-2014, fara a depasi insa nivelul de 15%. La nivelul anului 2016 insa, ponderea CIM cu salariul brut mai mic de 300 de euro a ajuns la 41,54% din totalul contractelor de munca, ceea ce corespunde unui numar de 2,07 milioane CIM.

Aceasta crestere accelerata s-a datorat majorarilor succesive ale salariului minim, care au condus practic la o tendinta de egalizare a salariilor de incadrare in zona de minim. Aceasta situatie a creat o serie de provocari mediului de afaceri, inclusiv in ceea ce priveste politicile de management al resurselor umane, mai ales in cazul sectoarelor caracterizate printr-o productivitate redusa a muncii. Situatia cea mai ingrijoratoare este inregistrata la nivelul sectoarelor Activitati de investigatie si protectie (92,35% din CIM in zona salariului minim), Fabricarea articolelor de imbracaminte (76,14% din CIM in zona salariului minim) si Restaurante si alte activitati de servicii de alimentatie (74,06% din CIM in zona salariului minim).

O alta problema cu care continua sa se confrunte Romania este slaba acoperire a populatiei active cu contracte individuale de munca, situatie accentuata mai ales la nivelul anumitor judete, in contextul dezechilibror regionale. Exista o serie de judete (Teleorman, Mehedinti, Vaslui, Dambovita, Ialomita) in care un somer inregistrat este sustinut doar de 2-5 contracte de munca. Concluzia unei slabe acoperiri cu contracte de munca in aceste judete este confirmata si de faptul ca acestea se regasesc printre judetele cu cel mai scazut raport intre numarul de persoane active care au calitatea de salariat si cele care isi desfasoara activitatea sub o forma de antreprenoriat individual (PFA/II), respectiv: Mehedinti (4,32), Salaj (5,24), Braila (5,39), Dambovita (5,48) si Teleorman (5,79). In cazul acestor judete, indicatorul analizat nu reflecta un spirit antreprenorial mai pronuntat decat in alte judete ale tarii, ci mai degraba o solutie alternativa la lipsa locurilor de munca, mai ales in conditiile in care la capatul celalalt al clasamentului se afla judete cu o piata dezvoltata a fortei de munca, respectiv Municipiul Bucuresti (40,13) si judetele Ilfov (29,60) si Brasov (29,26).

Alte dezechilibre regionale se manifesta si in ceea ce priveste distributia specialistilor. Astfel, daca in studiul lansat in anul 2016, PIAROM a aratat ca specialistii IT erau concentrati in 2015 preponderent in Bucuresti si in alte 7 judete, in anul 2016 decalajul fata de alte regiuni s-a accentuat, in sensul ca plusul de specialisti (numarul de Programatori si asimilati a crescut de la 65,5 mii in 2015 la 78,7 mii in 2016) s-a regasit preponderent tot in aceleasi judete. Astfel, la finalul anului 2016, 48% dintre CIM aferente grupei de ocupatii Analisti programatori in domeniul software erau inregistrate in Bucuresti, 41% in alte 7 judete (Cluj, Timis, Brasov, Iasi, Ilfov, Sibiu si Dolj) in timp ce diferenta de 11% se regaseau in celelalte 34 de judete, adica cca. 0,32% per judet.

Citeste rezultatele detaliate ale studiului PIAROM in documentul atasat