Campionul Popovici și cum profită politicienii de performanțele sportivilor. „Ar trebui smerenie, unde e infrastructura sportivă?” ● Șef de la Fiscul ieşean joacă tare la pariuri: a câștigat anul trecut 227.000 de lei ● Da, să îi apărăm pe săraci, dar nu ei vor salva economia. Altceva e acum „mai necesar decât aerul” (Prof. Mircea Coșea) ● BNR a respins cererea lui Dan Ostahie de achiziţie a Porsche Bank ● Mica doză de cultură generală ● Medici din Iași plătiți ca-n Vest: soț-soție la Spiridon, venituri de 220.000 de euro în 2021 doar din salarii ● Scenarii în care Rusia ar folosi arme nucleare tactice în Ucraina ● Bölöni, revoltat de păcăleala românească: „Când văd cum se vorbeşte la noi, mă simt jenat!“ ● Harta prețurilor carburanților în UE ● Clasamentul după active al băncilor la sfârșitul primului trimestru din 2022 ● Vara vrajbei noastre, pe aeroporturi. Cum a ajuns transportul aerian în criză ● Prețurile românești în context european. Cum stăm față de media UE la diverse tipuri de produse.

Press reportFoto: Profimedia Images

Campionul Popovici și cum profită politicienii de performanțele sportivilor. „Ar trebui smerenie, unde e infrastructura sportivă?”

  • Politicienii au profitat de-a lungul timpului de succesul unor mari sportivi și au încercat instant să-și asocieze numele cu performanța, chiar dacă nu au avut vreun merit. Nu au ratat ocazia nici după ce tânărul David Popovici (17 ani) a devenit campion mondial la înot. Indiferent de culoarea politică sau funcția deținută în stat, politicienii folosesc insistent rețelele de socializare pentru a-și lipi imaginea de cea a unor personalități de succes, mai ales din lumea sportului, remarcă analiștii consultați de Europa Liberă. Politicienii încearcă să capteze atenția asupra propriilor proiecte sau activități, fiind un mijloc facil de a se asocia cu marii campioni, scrie Europa Liberă.
  • Un şef de la Fiscul ieşean joacă tare la pariuri: a câștigat anul trecut 227.000 de lei. Unul dintre şefii Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Iaşi a dat lovitura şi anul trecut la pariuri sportive, cîştigând de aproape patru ori mai mult decât în anul anterior, când pusese oricum mâna pe o sumă de invidiat. Bogdan Emilian Ciornei, director executiv Servicii interne în cadrul Finanţelor ieşene, a pus mâna pe 227.000 de lei (aproape 46.500 de euro), bani proveniţi de la Kaizan LTD, Betfair GB. Câştigul apare în cea mai recentă declaraţie de avere a finanţistului parior, completată la mijlocul lunii iunie a acestui an. Nu este pentru prima dată când Ciornei îşi încearcă norocul la pariuri, însă, faţă de suma obţinută în anul 2020, „de doar” 61.000 de lei (circa 12.600 de euro), anul trecut a fost mai inspirat şi a câştigat de aproape patru ori mai mult, scrie Ziarul de Iasi.
  • Da, să îi apărăm pe săraci, dar nu ei vor salva economia. Altceva e acum „mai necesar decât aerul” (Prof. Mircea Coșea). reședintele PSD Marcel Ciolacu spune că Guvernul trebuie să vină cu o plafonare a prețurilor la carburanți, deoarece există „speculanți” în această piață. „Sunt anumite companii prestigioase, corecte care au avut niște venituri excepționale. Unele dintre ele sunt bazate pe un preț speculativ”, a declarat, luni, liderul social-democraților. Surse din partid susțin că intenția PSD este de a plafona combustibilul la 7 lei pe litru, pe un termen limitat. În coaliție se negociază intens și în legătură cu impozitul progresiv și cu suprataxarea companiilor mari. Despre fezabilitatea acestor măsuri a discutat RFI cu profesorul de economie Mircea Coșea care avertizează că în perioade de criză modificarea Codurlui Fiscal poate produce efecte dezastruoase. Mircea Coșea: Ar fi o măsură (n.r. plafonarea prețurilor combustibililor) care ar putea să ajute anumite domenii de activitate care acum suferă foarte mult, transporturile internaționale și agricultura. Au de făcut lucrări și nu pot să se descurce cu 9 lei sau peste 9 lei pe litru de combustibil. Însă este o măsură complicată. De obicei, plafonarea trebuie să fie urmată de o situație foarte clară din punct de vedere al controlului pe piață. Consiliul Concurenței și Protecția consumatorului trebuie să își intre în funcții. Pe de altă parte, așa cum s-a întâmplat în alte țări, plafonarea să fie în paralel cu contingentarea consumului pentru anumite categorii: Și mai trebuie să existe și o sursă bugetară pentru subvențiile care trebuie date la această plafonare. Dar, pe termen scurt, este o măsură pe care eu o consider binevenită, scrie RFI.
  • BNR a respins cererea lui Dan Ostahie de achiziţie a Porsche Bank. Chiar dacă are acordul Concurenţei, tranzacţia se anulează. Banca Naţională a României (BNR) nu a aprobat achiziţia Porsche Bank de către omul de afaceri Dan Ostahie. Este a doua decizie de acest gen pe care BNR a luat-o vizavi de autorizarea unei tranzacţii bancare, după cea din 2018 dintre OTP Bank şi Banca Românească. Decizia BNR vine după ce Consiliul Concurenţei a autorizat preluarea Porsche Bank de către Dan Ostahie. Omul de afaceri Dan Ostahie a demarat procedurile de achiziţie a Porsche Bank la începutul lui 2022, potrivit datelor Consiliului Concurenţei, care a anunţat în martie 2022 că analizează tranzacţia. Ulterior, pe 20 iunie 2022, Consiliul Concurenței a autorizat preluarea, scrie Economica.net.
  • Mica doză de cultură generală. Mel Brooks (mare actor și mare producător de filme care, apropo, se duce spre suta de ani) avea o vorbă mare: It's Good To Be The King. Adică... e bine să fii regele. Noi am spune că avea doar parțial dreptate, și mai venim și cu o completare. Având în vedere că durata de viață a unui rege oscila între capacitatea adversarilor de a-i lua piuitul și rezistența sa la bolile psihice inerente puterii absolute, am spune că era mult mai bine să fii Papă. E adevărat că făceai ce voiau mușchii tăi ca rege, dar nici ca Papă nu era rău. Mai ales că din vreo 267 de Papi câți au fost până acum, doar 7 au fost asasinați, ceea ce chiar e un procent dătător de speranță.În ordinea asta de idei, am decis noi să amintim câțiva Papi care și-au trăit viața la maxim, făcându-i invidioși chiar și pe regi. Unul dintre cei mai tari de pe lista noastră ar fi Papa Bonifaciu al VIII-lea (1294-1303). O namilă de om de peste 1,90 m, Bonifaciu și-ar fi băgat picioarele în cele sfinte, alegând să se dedulcească avid la cele lumești. Trecem peste faptele uzuale, adică mită, furt, delapidare, feude, simonie, acaparare de terenuri și altele, scrie Mica doză de cultură generală.
  • Medici din Iași plătiți ca-n Vest: soț-soție la Spiridon, venituri de 220.000 de euro în 2021 doar din salarii. Top venituri pe anul trecut la Spitalul Spiridon: zece medici au încasat între 150.000 și 285.000 de lei. Lider: Diana Cimpoeșu cu 4.700 euro/lună. Declarațiile de avere ale mai multor șefi din Spitalul „Sf. Spiridon” indică faptul că aceștia au o leafă lunară între 2.000 și 4.700 de euro net. Cel mai mare venit din această unitate medicală îl are doctorul Diana Cimpoeșu, cea care conduce Secția UPU-SMURD. Există și multe situații în care un medic de la Spiridon este căsătorit cu un coleg/colegă de breaslă, ambii sunt cadre didactice universitare și lucrează și în privat: în aceste situații, veniturile familiilor au atins anul trecut un nivel spectaculos; într-un caz, până la 1,1 milioane lei net, scrie ReporterIS.
  • Scenarii în care Rusia ar folosi arme nucleare tactice în Ucraina, analizate de experţi americani. Jurnalistul de investigaţie Eric Schlosser analizează într-un articol publicat de „The Atlantic”, citând experţi americani în materie de securitate naţională şi foşti oficiali guvernamentali, posibilitatea şi scenariile în care Rusia ar putea face apel la arme nucleare în Ucraina, şi cum ar putea răspunde SUA. SUA au avertizat Rusia asupra unor „consecinţe severe” dacă ar decide să folosească arme nucleare în războiul său din Ucraina. Administraţia Biden nu a clarificat ce ar însemna asta, în timp ce experţii şi oficialii americani sunt în mare parte de acord asupra pericolului nuclear reprezentat de Rusia, scrie Adevărul.
  • Bölöni, revoltat de păcăleala românească: „Când văd cum se vorbeşte la noi, mă simt jenat!“. La 6 luni după tratativele eşuate cu Federaţia Română de Fotbal, tehnicianul de 69 de ani a acordat primul interviu amplu în care, în stilul său caracteristic, a spus lucrurilor pe nume. Până să ajungă, mai întâi, un fotbalist de excepţie, primul din istoria echipei naţionale cu 100 de selecţii, iar apoi un antrenor de nivel internaţional, cu trofee câştigate în Portugalia, Emirate şi Belgia, Bölöni a fost doctor. Chiar dacă anii au trecut, iar Loţi nu mai are nicio tangenţă cu stomatologia, căci asta a practicat o scurtă perioadă, în paralel cu fotbalul, el a rămas cu o caracteristică specifică medicilor. Care pun diagnosticul şi îi spun pacientului adevărul, oricât de dureros ar fi el. În ultimii ani, Bölöni exact asta a făcut, de câte ori a vorbit detaliat despre fotbalul românesc, scrie Adevărul.
  • Harta prețurilor carburanților în UE. Cum stă România față de media europeană și în ce țări vecine se plătește mai puțin. În regiune, au prețuri mai mici: Ungaria – care are preț plafonat de către Guvern, Bulgaria – care avea tradițional prețuri mai mici decât țara noastră, dar și Polonia. În Ungaria, prețul unui litru de benzină este echivalentul a 1,2 euro, în vreme ce în România este de 1,72 de euro. Vecinii din Bulgaria cumpără benzina cu 1,66 de euro pe litru, în vreme ce în Polonia același sortiment costă 1,71 de euro pe litru. În Grecia – destinație tradițională de vacanță pentru români, benzina are unul dintre cele mai mari prețuri din Uniunea Europeană, peste cele din Franța, Germania, Spania și Italia. Un litru de benzină este 2,4 euro în Grecia, față de 2,13 euro în Franța, 2 euro în Germania, 2,11 euro în Spania și 2,01 euro în Italia, scrie Libertatea.
  • Medicii civili din MApN pot decide, până la sfârșitul anului, dacă-și transformă funcția într-una militară, ce vine cu o serie de beneficii. Printr-un ordin apărut marți, Ministerul Apărării Naționale (MApN) stabilește cadrul procedural privind transformarea unor funcții civile de medic din spitalele ce țin de acest minister în funcții militare. Astfel, până la sfârșitul anului, medicii civili din MApN vor putea decide dacă trec pe o funcție militară, ceea ce le va permite să primească ajutor de stat pentru ratele la casă sau bani pentru transport, printre altele. Concret, după cum apare în Ordinul MApN M.88/2022, ce se va aplica până în ultima zi a anului, unele funcții de medic din „structurile aparținând rețelei sanitare a Ministerului Apărării Naționale” vor putea fi transformate, la cerere, în funcții militare. Potrivit documentului, funcțiile civile care urmează să se transforme în funcții militare vor fi stabilite de o comisie organizată în următoarele zece zile în acest scop la nivelul Statului Major al Apărării, scrie avocatnet.ro
  • Cum arată clasamentul după active al băncilor la sfârșitul primului trimestru din 2022. Câți competitori cu cote de piață de peste 1% mai avem . La rubrica Evening CHART din această seară vin în fața cititorilor cu o încercare de top bancar, după mărimea activelor, la finalul primului trimestru din 2022. Mă voi opri doar asupra actorilor cu cote de piață de peste 1%, dar voi încerca să fac și o previziune a ceea ce se petrece sub această linie de demarcație. O primă concluzie: numărul băncilor cu cote de peste 1% rămâne deocamdată constant: 16. Spun deocamdată, pentu că urmează evenimente de genul finalizări unor fuziuni și achiziții care pot aduce modificări ale clasamentului. Podiumul se păstrează neschimbat - și aici nu există dubii, pentru că toate cele trei au comunicat oficial rezultatele. Cotele lor însumate la 31 martie dau o sumă mai mică decât cea de la finele anului trecut. Individual, primele două bănci pierd ușor din cotă în timp ce a treia câștigă. O situație interesantă este cea din vecinătatea podiumului: calculele și estimările mele indică o rocadă între ING și Raiffeisen Bank, cu austriecii câștigători, scrie fineco24news.
  • Primarul orașului Mărășești și alți funcționari, aduși la audieri la Parchet. Perchezițiile de la Mărășești, începute azi dimineață, nu s-au finalizat nici la această oră (11:15). Oamenii legii au descins atât la Primăria Mărășești cât și la domiciliile unor persoane fizice și la sediile unor persoane juridice. Procurorii vrânceni fac cercetări în cadrul unui dosar penal ce vizează săvârșirea mai multor infracțiuni: folosirea funcției pentru favorizarea unei persoane, delapidare, abuz în serviciu, instigare la fals intelectual, folosirea cu rea credință a bunurilor și creditelor unei societăți comerciale. Oamenii legii ridică mai multe documente pentru a fi cercetate și urmează să se stabilească și valoarea prejudiciului. Câteva persoane au fost aduse, deja, la audieri la Parchetul Vrancea, urmând să dea declarații și altele, printre care primarul orașului Mărășești, Valerică Chitic, și angajați ai Primăriei Mărășești, scrie Vrancea24.
  • Vara vrajbei noastre, pe aeroporturi. Cum a ajuns transportul aerian în criză. Mii de zboruri anulate zilnic în toată lumea, întârzieri cu orele, cozi imense la check-in sau la bagaje, pe aeroporturi din Europa sau din America. Sunt ingredientele unui film care rulează în reluare, zi de zi, în această perioadă, pe cele mai multe aeroporturi din întreaga lume. La ora publicării acestui articol, erau în jur de 8.500 de zboruri care aveau întârziere și peste 1.900 au fost anulate. Iar astăzi e o zi bună. Cu o zi înainte, au fost peste 18.000 de zboruri întârziate, iar 2.300 au fost anulate cu totul, conform flightaware.com. La București, pe Otopeni, 60 de curse au avut luni întârziere și una a fost anulată. Setea de a călători a oamenilor scăpați de restricțiile unei pandemii de Covid care s-a întins pe doi ani este egalată doar de incapacitatea majorității liniilor aeriene și aeroporturilor de a face față. Cum s-a ajuns aici? Pe scurt, explicația e simplă: industria de aviație se confruntă cu o criză de personal fără precedent. Nu mai sunt suficienți piloți, echipaje de bord, dar mai ales operatori de bagaje, de îmbarcare sau de întreținere a infrastructurii, pentru câte zboruri sunt scoase pe piață de companiile aeriene, dornice să revină cât mai rapid la marjele de operare din perioada pre-pandemie, scrie Panorama.
  • Prețurile românești în context european. Cum stăm față de media UE la diverse tipuri de produse. Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de la nivel european, reiese din calculele Eurostat. Datele defalcate pe tipuri de bunuri și servicii arată că în cazul anumitor categorii, prețurile din România sunt mai aproape de media europeană, în vreme ce în cazul altora sunt foarte departe de aceasta. În cazul alimentelor, prețurile din România sunt la 69% din media europeană. Cei doi ani de pandemie au contribuit semnificativ la tendința de creștere a prețurilor alimentelor, care se conturase deja. Acestea au înregistrat în ultimii doi ani un avans de trei puncte procentuale față de media europeană, scrie Curs de Guvernare.
  • Cotroceni, cartierul în jurul căruia s-a învârtit Bucureștiul. De la tâlharii care “se cotroceau” în codru la reședință domnească, Palat Regal și Prezidențial. Cotroceniul este una dintre cele mai vechi așezări din Bucureșți, primele sale atestări documentare datează de pe vremea lui Mihai Viteazul. Codrul Cotrocenilor și moșia au fost înscrise pentru prima dată într-un hrisov domnesc în data de 27 noiembrie 1614. În codrul Cotrocenilor s-a ascuns Șerban Cantacuzino, cu potera lui Gheorghe Duca Vodă pe urmele sale. Numele cartierului vine de la verbul a cotroci, adică a scotoci, dar și a te adăposti, a-ți pierde urma, un verb pe care, nu știu de ce, astăzi nu-l mai folosim deloc. Am putea să spunem, în loc de de-a v-ați ascunselea, de-a v-ați cotrocitul. În acest codru al proscrișilor, al celor care fugeau de lege, s-a adăpostit logofătul Șerban Cantacuzino timp de trei zile, cu vânătorii de capete și potera domnitorului Gheorghe Duca Vodă după el, scrie B365.ro