O treime din proiectele cu fonduri europene care vizau reorientarea populației din mediul rural spre activități non-agricole sau finanțarea de noi afaceri, nu mai erau în funcțiune la momentul auditului, arată un raport al Curții de Conturi Europene.Unul dintre cele mai des întâlnite tipuri de proiecte au fost investițiile în pensiuni turistice. Din verificări a rezultat că doar 80% dintre afaceri mai oferă servicii de cazare turistică. Restul de 20% din unitățile turistice nu mai funcționau.

Pensiune turisticaFoto: Profimedia Images

Într-un raport special, publicat de Curtea Europeană de Conturi, se precizează că au fost efectuate verificări cu privire la în ce măsură unitățile agroturistice construite, în cadrul unui eșantion de 879 de proiecte relevante din 11 state membre UE, au continuat să furnizeze serviciile respective.

Curtea a identificat 24 de structuri de cazare turistică din Cehia, Franța, Ungaria, Italia (Sicilia), România și Slovacia care, potrivit unei analize inițiale a surselor online, erau deschise, dar, în practică, nu erau niciodată disponibile pentru rezervare. Auditorii au investigat mai în detaliu aceste cazuri prin telefon sau prin e-mail. În cazul în care gestionarii structurilor le-au declarat ca fiind „deschise” (20 de cazuri), Curtea le-a clasificat ca atare în analiza sa. În celelalte 4 cazuri, auditorii au stabilit fără urmă de îndoială că structura de cazare nu era disponibilă pentru turiști.

Ungaria, Italia (Sicilia) și România au stabilit un punctaj minim pe care trebuiau să îl obțină cererile de finanțare pentru a putea beneficia de ajutor. Cu toate

acestea, după ce au semnat contractul de finanțare, 46 % dintre beneficiarii măsurii 313 din România și 10 % dintre beneficiarii măsurii 311 din Sicilia nu și-au

finalizat proiectul.

În perioada de programare 2014-2020, autoritățile naționale și regionale din toate statele membre au utilizat criterii de selecție și punctaje minime. De regulă,

aceste punctaje nu depășeau 50 % din punctajul maxim. De exemplu, pentru măsura 6.4, punctajele minime în România și în Austria au fost de 10 puncte din 100 și, respectiv, de 5 puncte din 24. Atunci când utilizează punctaje minime scăzute, autoritățile naționale și regionale riscă să selecteze proiecte cu un potențial scăzut, arată raportul.

Potrivit documentului, Bulgaria și România au luat măsuri administrative în urma depistării unor cazuri de utilizare în scopuri private a unităților turistice finanțate din fonduri europene. Comisia a făcut recomandări statelor membre respective și, în cazul Bulgariei, a impus o corecție bugetară. România a decis să reducă finanțarea pentru pensiunile turistice în 2021 și 2022.

Autoritățile bulgare au cerut restituirea sumei de 21 de milioane de euro. După cum subliniază Curtea Europeană de Conturi, acest proces de recuperare decurge lent din cauza acțiunilor intentate în fața instanțelor naționale. Totuși, Bulgaria a încetat să susțină unitățile agroturistice în perioada de programare 2014-2020.

Vezi aici Raportul Curții de Conturi Europene.