Inflația, care a urcat în mai 2022 la 14,5% (față de mai 2021) are un impact puternic asupra populației, prin creșterea costului general de trai, evidențiat prin scumpirile apărute atât în magazine, cât și în benzinării. O contracție a consumului pe fondul inflației va avea loc gradual deoarece obișnuința de consum a fiecăruia dintre noi se va educa pe măsură ce va interacționa cu noile prețuri, arată o analiză a Cult Research.

Inflatia duce la scumpirea preturilor la alimenteFoto: Dreamstime.com

Există în percepția cetățeanului o disonanță între peisajul economic pesimist influențat și de războiul de la graniță și tendința de revenire la viața de acum mai bine de 2 ani, înainte de pandemie. Reflexul este să se recupereze timpul pierdut aproape indiferent de contextul financiar mediatizat din ce în ce mai mult la emisiunile de specialitate. Un moment de revenire la realitate va fi în ultimul trimestru al anului, când efectele scumpirilor din energie se vor resimți mai puternic punând în dificultate bugetele românilor, spune Alexandru Zodieru, Director General la Cult Research.

Principalele cauze ale inflației sunt legate de insuficiența produselor sau serviciilor, care nu se mențin la același nivel cu cererea, creșterea costurilor de producție a bunurilor și serviciilor sau creșterile salariale cerute de angajați concomitent cu creșterea prețurilor.

Rata ridicată a inflației încurajează cheltuielile. O explicație este aceea că înainte de a se mări prețurile în continuare, consumatorii vor dori achiziționarea de bunuri sau servicii. Un exemplu în acest sens este reprezentat de cozile uriașe create la benzinăriile din țară pentru a face plinul mașinilor, înainte de scumpirea anunțată a carburanților. De asemenea, pentru persoanele care realizează economii este o perioadă dificilă întrucât puterea de cumpărare a banilor acumulați scade față de momentul economisirii.

Românii vor fi nevoiți să improvizeze strategii de combatere a inflației. Acest comportament va fi o reacție comună la lipsa de educație financiară la nivel populației. Actualul context este scenariul perfect pentru stârnirea unui sentiment colectiv de frustrare și neputință, însă poate fi privit și ca o oportunitate de evaluare și regândire a stilului nostru de viață. Poate unii români vor apela la transportul în comun sau la mersul pe jos mai des decât înainte, poate alții vor fi mai atenți la risipa alimentară, iar alții la consumul de energie electrică. Indiferent ce măsuri vom lua, acestea nu vor avea impact doar asupra bugetelor noastre, ci și asupra mediului înconjurător, fiind fiecare dintre noi parte din schimbarea în bine, explică și Alexandra Vîjeu, Qual Manager la Cult Research

Cult Research a realizat în iunie 2022 un desk research cu privire la situația economică din prezent, prin analiza unor date statistice din surse relevante, precum Eurostat și Institutul Național de Statistică.

La nivelul Uniunii Europene, în luna aprilie 2022, rata anuală a inflației a ajuns la 8,1%, înregistrând un trend ascendent cu 0,3% față de luna precedentă. Statele cu cele mai mici valori ale ratei anuale a inflației în luna aprilie a acestui an au fost Franța (5,4%), Malta (5,4%) și Finlanda (5,8%). Pe de altă parte, Estonia (19,1%), Lituania (16,6%), Cehia (13,2%), Letonia (13,1%), Bulgaria (12,1%) și România (11,7%) sunt statele în care s-au semnalat cele mai ridicate valori ale ratei anuale a inflației. Astfel, în luna aprilie, România ocupa locul 6 în topul țărilor cu cele mai mari valori ale inflației din cadrul Uniunii Europene.

Bibliografie

1. Eurostat (2022). Annual inflation stable at 7.4% in the euro area, [Online], link: https://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/14636041/2-18052022-AP-EN.pdf/9ac63755-4fec-2a70-c149-32edbda92849

2. Institutul Național de Statistică (2022). Inflația și evoluția prețurilor de consum: mai 2022, [Online], link: https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/ipc05r22.pdf

3. Jason Fernando (2022). What is inflation?, [Online], link: https://www.investopedia.com/terms/i/inflation.asp