Saptamana trecuta, majoritatea bancilor comerciale au trecut la reduceri ale dobanzilor la depozite. Media scaderilor a fost de 0,5 %, cu mici variatii de la banca la banca. In mod normal, ar urma reducerile dobanzilor la imprumuturile acordate, desi economistii avertizeaza ca s-ar putea sa mai asteptam cateva luni pana sa vedem credite mai ieftine. Cererea solvabila e inca slaba, confirma si bancherii. Una peste alta, o reducere similara a dobanzilor la credite nu ar modifica substantial rata platita, conform calculelor HotNews.ro

BRD-SocGen a redus cu jumatate de punct procentual dobanzile bonificate la principalul produs de economisire in lei - Depozitul 1000, noile rate fiind de 8,75% pe an pentru depunerile pe trei luni, respectiv 8,5% pentru scadentele de 1, 6 si 12 luni.

1. Productivitatea capitalului - adica rata asteptata a profitului

2. Lichiditatea. Independent de alte conditii, creditorii vor prefera acea forma de imprumut care sa le asigure lichiditatea.

3. Riscul de nerambursare - este un alt factor general al nivelului dobanzii.

4. Raportul dintre oferta si cererea de credite- esential in determinarea nivelului dobanzii. Oferta de credite este determinata primordial de nivelul economisirii, de optiunile pentru consum si economii

De cine depinde nivelul dobanzii

Austriecii de la Raiffeisen au taiat deja din dobanda in medie trei sferturi de punct procentual, platind pentru depunerile sub 4.000 de lei, dobanzile de 7,25% pe an - pentru scadenta de o luna si 8% pe an, pentru cea de un an.

• "Bancile se confrunta cu o crestere a creditelor neperformante, devenind reticente in a scadea brusc dobanzile"

In week-end, olandezii de la ING au trimis emailuri clientilor, anuntandu-i ca taie un punct procentual din dobanda oferita pentru sumele tinute in contul Cont'Rol, principalul produs central al ofertei de retail, pana la 7% pe an.

BRD, Alpha Bank, OTP Bank, Intesa Sanpaolo Bank, CEC Bank, Millennium, au operat si ei reduceri ale recompensei acordate la depozite, asezand dobanzile pe palierul unei singure cifre.

1. Resurse proprii si tranzitorii, cu costuri zero.

2. Disponibilitati la vedere ale tertilor, cu costuri mici.

3. Depozite la termen, cu costuri ridicate.

4. Imprumuturi de la alte banci, cu costuri foarte mari

Resursele bancare si costurile lor

„Bancile comerciale sunt in continuare intr-un procese de deleveraging, de asanare a bilanturilor, ceea ce explica reticenta in a credita. Daca vor observa o ameliorare a indicatorilor economiei romensti, pe fondul unei reveniri economice in germania si Franta, atunci vor capata mai multa indrazneala pentru a credita, a explicat pentru HotNews.ro, profesorul de economie Daniel Daianu.

Opinia lui este impartasita si de Laurian Lungu, managing partner la Macroanalitica.

In cazul imprumuturilor de consum de 10.000 de lei luati pe 10 ani, o scadere de dobanda a creditului de 0,5 pp reduce rata cu numai 3 euro. Pentru un imprumut de 50.000 de lei luat pe 20 de ani, reducerea dobanzii cu 0.5 pp inseamna un castig la plata ratei de circa 17 lei.

Exemplu de calcul HotNews.ro

“Bancile se confrunta pe moment si cu o crestere accelerata a creditelor neperformante, ceea ce le face oarecum reticente in a scadea brusc nivelul dobanzilor. Insa, pentru a supravietui, o banca comerciala trebuie sa ofere credite, pana la urma este o ecuatie simpla, a cererii si ofertei”, spune Lungu

• Ce efecte are reducerea dobanzilor la depozite?

Pentru banci, reducerea dobanzilor inseamna cheltuieli mai mici cu dobanzile si, in cazul mentinerii nivelului la dobanzile la credite, cresterea marjelor de dobanda.

Potrivit datelor BNR, ultima parte a anului trecut a adus cresterea acestei marje in sistemul bancar. Practic, bancile ieftineau depozitele mai rapid decat coborau dobanzile la credite, diferenta dintre dobanda medie la depozite si cea medie la credite urcand catre 7% fata de numai 2,65 puncte in martie.

O reducere de 0,5% aplicata creditelor nu ar avea mare impact asupra ratelor platite de populatie sau companii. In cazul imprumuturilor de consum de 10.000 de lei luati pe 10 ani, o scadere de dobanda a creditului de 0,5 pp reduce rata cu numai 3 euro. E drept, pentru un imprumut mai consistent, de 50.000 de lei luat pe 20 de ani, reducerea dobanzii cu 0.5 pp inseamna un castig ceva mai mare la plata ratei, de circa 17 lei.

- Resursele proprii, formate din capitalul social si fondurile proprii constituite

- Economiile populatiei si ale agentilor economici

- Imprumuturile de la alte banci si institutii financiare din tara si strainatate, precum si de la banca centrala.

Din ce bani dau bancile credite

Scaderea mai consistenta a ratei are loc atunci cand, in calculul sumei totale lunare de plata catre banca, dobanda depaseste nivelul principalului.

• Cum a evoluat marja de dobanda din sistemul bancar?

Potrivit datelor BNR, marja de dobanda din sistemul bancar (diferenta dintre dobanda platita de bancheri la depozite si cea incasata la credite s-a marit in 2009, de la putin peste 2% in martie, la peste 7% in noiembrie. Acest lucru este o consecinta a faptului ca dobanzile la depozite au scazut cu mai mare viteza decat cele la credite, diferenta insemnand venituri mai mari pentru bancile comerciale (scad cheltuielile cu dobanzile platite). Cu toate acestea, in 2009 profiturile la nivelul intregului sistem bancar au scazut masiv, pe fondul inghetarii creditului.