Guvernul a aprobat în ședința de luni un proiect de act normativ care oferă o soluție la problema creșterii prețurilor materialelor de construcții din cauza căreia proiectele de investiții ar putea fi blocate. Constructorii vor putea ca, prin încheierea unui act adițional la contract, cu acordul beneficiarului, respectiv al UAT-ului, în cazul contractelor aflate în execuție, să modifice prețul materialelor de construcții stabilite în contractul inițial, în funcție de statisticile oficiale ale INS, a anunțat Ministerul Dezvoltării.
Proiectul de ordonanță adoptat luni de Guvern a fost scos anterior în debatere publică pe site-ul Ministerului Dezvoltării.
În Nota de fundamentare se menționează că pandemia Covid-19 a accelerat și agravat situația preexistentă din domeniul construcțiilor prin reducerea în mod forțat a capacității de producție la nivel mondial, prin diminuarea stocurilor la materialele de contrucții, prin afectarea fluxurilor transporturilor de mărfuri la nivel internațional.
Cât au crescut prețurile materialelor de construcții
În motivarea proiectului de OUG, Ministerul Dezvoltării prezintă următoarea situație legată de creșterea prețurilor la materialele de construcții:
"Potrivit scrisorii Federației Europene pentru Industria Construcțiilor (FIEC) din data de 6 mai 2021 adresate Comisiei Europene, prețul bitumului a crescut cu 15% în doar trei luni, prețul cimentului a crescut cu 10% într-o singură lună, iar prețul la lemn a crescut cu peste 20% față de ianuarie anul curent.
De asemenea pe lângă creșterea prețurilor de materiale, companiile se confruntă cu întârzieri în livrarea produselor.
Extrasele de mai jos din presa internațională de specialitate se bazează pe statistici oficiale care demonstrează o evidentă criză a materialelor de construcții la nivel mondial.
- Oțel: conform „European Steel Review”, între noiembrie 2020 și martie 2021 au fost observate creșteri de preț pentru toate produsele din oțel, de exemplu prețul produsului de bază în construcții "bare de armătură din oțel" a crescut cu aproximativ 110% în Italia, cu peste 70% în Franța și Germania și aproximativ 64% în Spania.
- Bitum: o creștere a prețului cu aproximativ 15% între noiembrie 2020 și februarie 2021.
- Ciment: o creștere de aproximativ 10% în ianuarie 2021, comparativ cu luna precedentă.
- Lemn: crește cu până la 20% față de prețurile din ianuarie 2021.
- Altele: polietilenă (o creștere de peste 40%), cupru (+17%), ulei (+34%) și produsele sale derivate, între noiembrie 2020 și februarie 2021.
În ceea ce privește piața din România, conform statisticii realizate de eDevize (operator independent de programe de procesare devize), prețul materialelor de construcții au înregistrat următoarele creșteri:
Materiale - 15.06.2020 – 15.06.2021
- Beton C20/25 - 12,2%;
- Otel beton - 17,5%;
- Ciment - 11%;
- Cupru - 33,2%;
- Lemn - 38,9%.
Exemple de creșteri transmise la sfârșitul lunii mai 2021 de către asociațiile profesionale din domeniul construcțiilor:
- polistiren expandat EPS 120 creștere până la 58%;
- polistiren extrudat creștere până la 14%;
- oțel beton nefasonat creștere până la 59%;
- ciment creștere până la 15%.
CITEȘTE INTEGRAL NOTA DE FUNDAMENTARE LA ORDONANTA
România se află între primele țări din Uniunea Europeană care implementează o soluție, pe termen lung, privind creșterea prețurilor materialelor de construcții, a anunțat luni ministrul dezvoltării, Cseke Attila.
După cum este cunoscut, în ultimii ani, au fost majorate salariile din domeniul construcțiilor, industria a folosit materiile prime disponibile pe timpul pandemiei, iar prețul materialelor a crescut vertiginos. Astfel, terminarea unor investiții publice este periclitată.
Ordonanța vine în sprijinul proiectelor construite cu finanțare din bani publici. ”Fără această soluție, multe dintre construcțiile începute (școli, spitale, sisteme de apă și canalizare, biserici reabilitate) ar risca să nu fie terminate. Aceste proiecte sunt importante și au fost investiți bani publici în construcția lor. Fără suplimentarea de buget, necesară pentru acoperirea costurilor crescute a materialelor de construcții, investițiile nu pot fi terminate”, a spus ministrul.
Acesta a subliniat: soluția propusă este una pe termen lung, care poate fi aplicată foarte ușor în cazul creșterilor și, eventual, al scăderii prețurilor materialelor de construcții, pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.
"Conform actului normativ adoptat, constructorii au acum posibilitatea ca, prin încheierea unui act adițional la contract, cu acordul beneficiarului, respectiv al UAT-ului, în cazul contractelor aflate în execuție, să modifice prețul materialelor de construcții stabilite în contractul inițial, în funcție de statisticile oficiale ale INS. În condițiile apariției unor costuri suplimentare, în cazul proiectelor cu finanțare națională, autoritățile locale pot depune cereri la ministerul de resort, care finanțează proiectul, pentru acoperirea acestora", a mai spus Cseke Attila.
În cazul contractelor de finanțare semnate după intrarea în vigoare a actului normativ adoptat astăzi, măsura va fi obligatorie, nu doar la cererea contractanților, și se va aplica la toate contractele de finanțare, exceptându-le pe cele care au și în prezent clauză de ajustare. Guvernul va aloca, la rectificarea bugetară, fondurile necesare acoperirii acestor costuri
2
2
