La 23 decembrie 1993, Adunarea Generala a ONU, declara ziua de 3 mai drept Ziua mondiala a libertatii presei. Ideea acestei actiuni a aparut la Conferinta Generala UNESCO care, printr-o rezolutie din 1991 asupra "Promovarii libertatii presei in lume", a recunoscut ca o presa libera, pluralista si independenta este o componenta esentiala a unei societati democratice.

Data de 3 mai comemoreaza Declaratia de la Windhoek, adoptata la 3 mai 1991, in cadrul Seminarului pentru promovarea unei prese africane independente si pluraliste, organizat de catre UNESCO si ONU la Windhoek, Namibia.

Tema anului 2009, coordonata de catre UNESCO, subliniaza potentialul media de a facilita dialogul, intelegerea mutuala si reconcilierea.

In intreaga lume, marcarea zilei de 3 mai contribuie la informarea opiniei publice in legatura cu violarea dreptului la libertatea de expresie, precum si la comemorarea curajului si a profesionalismului jurnalistilor ucisi, raniti si incarcerati, in timpul exercitarii profesiei. Libertatea presei reprezinta o piatra de hotar a drepturilor fundamentale ale omului si o garantie pentru alte drepturi. Ea incurajeaza transparenta si buna guvernare si consolideaza statul de drept.

In Romania, Ziua Mondiale a Presei se sarbatoreste pentru al 10-lea an consecutiv. In 2000, in cadrul programului Freedom of Expression - FreeEx Romania, Agentia de Monitorizare a Presei - AMP, in colaborare cu Asociatia pentru Protejarea si Promovarea Libertatii de Exprimare (APPLE) si Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) au initiat celebrarea zilei libertatii presei si in tara noastra.

MAE: Abuzurile recente impotriva presei romane din Republica Moldova ne arata cat de limitata sau inexistenta este libertatea presei, chiar in vecinatatea noastra

Ministerul Afacerilor Externe saluta cu aceasta ocazie, intr-un comunicat, contributia fundamentala pe care o are presa in sustinerea democratiei, drepturilor omului si a suprematiei legii in Romania si in intreaga lume.

„Abuzurile recente impotriva presei romane din partea autoritatilor din Republica Moldova ne arata, din pacate chiar in vecinatatea noastra, cat de limitata sau inexistenta este libertatea presei in multe locuri din lume si ce consecinte negative aduce aceasta situatie”, a declarat Cristian Diaconescu.

MAE reitereaza angajamentul Romaniei pentru sprijinirea independentei, pluralitatii si diversitatii mass-media si condamna cu toata fermitatea toate atacurile si abuzurile indreptate impotriva jurnalistilor oriunde in lume.

MAE tine sa reaminteasca opiniei publice, in acest context, articolul 19 al Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, care afirma ca „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii; acest drept include libertatea de a avea opinii fara imixtiune din afara, precum si libertatea de a cauta, de a primi si de a raspandi informatii si idei prin orice mijloace si independent de frontierele de stat”.

MediaSind: Libertatea presei in Romania risca sa devina o ”fata morgana”

Cu prilejul Zilei Mondiale a Libertatii Presei, Federatia Romana a Jurnalistilor MediaSind isi exprima intr-un comunicat ingrijorarea fata de: "tentativele de subminare a libertatii presei, inclusiv prin propuneri legislative". Federatia mentioneaza, printre altele, lipsa unei dezbateri ample cu privire la Codurile Civil si Penal.

"Constatam cu ingrijorare ca presa romana, acest caine de paza al democratiei, risca sa devina un biet ”catel”, iar libertatea de exprimare, o veritabila ”fata morgana”. De 20 de ani de cand presa si fiecare cetatean in parte si-au recastigat dreptul la libera exprimare, multi politicieni si-au propus ca principal scop sa puna botnita presei intocmai ca in perioada comunista", se mentioneaza in scrisoare.

"Tentativele de subminare a libertatii presei s-au comis prin diverse actiuni si propuneri legislative, dintre care amintim: «Codul Macovei» - prin care jurnalistii aveau «asigurate» locuri in celule, proiectul Legii proportionalitatii stirilor pozitive si negative, precum si politizarea excesiva a institutiilor publice de radio si televiziune. La acestea se adauga agresiunile verbale si fizice asupra jurnalistilor sau presiuni ale autoritatilor la adresa institutiilor de presa, cum ar fi anchete ale Politiei si ale Parchetului care au avut drept scop intimidarea jurnalistilor. De cele mai multe ori s-a urmarit divulgarea surselor confidentiale sau confiscarea/copierea unor documente legate de articole de presa. Un capitol aparte il constituie preocuparea autoritatilor pentru interceptarea comunicatiilor", mai precizeaza documentul.