​Peste 2000 de oficiali din 194 de țări vor participa în septembrie, timp de 3 săptămâni, la Palatul Parlamentului din București, la Conferința ITU, agenția ONU care face regulile la nivel mondial în telecomunicații. Deși Guvernul și-a asumat acest eveniment în urmă cu 4 ani, la mai puțin de 5 luni până la conferință, autoritățile române nu au stabilit cum vor asigura sala plenară în care maxim 2000 de delegați vor vota. Vezi ce soluții sunt luate în calcul și ce cheltuieli totale sunt estimate cu acest eveniment.

Romania, aleasa din nou in conducerea ITUFoto: Sorin Grindeanu pe Facebook

Cum și-a asumat România organizarea acestui eveniment istoric: Ce s-a întâmplat în Dubai, 2018

Istoria organizării în România a Conferinței Plenipotențiarilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (ITU), organismul ONU care dă direcția în industria de telecomunicații, a început acum 4 ani, la precedenta conferință ITU din Dubai, Emiratele Arabe Unite.

România, reprezentată de oficiali ai ANCOM (Sorin Grindeanu, care era atunci președinte ANCOM) și ai Ministerului Comunicațiilor (Manuela Catrina, secretar de stat), a obținut atunci al șaptelea mandat consecutiv în Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (ITU).

În media a ieșit scandal legat de cheltuieli de 1 milion de lei pentru promovarea candidaturii României, dar dincolo de locul bun obținut de România, țara noastră a lansat invitația pentru organizarea următorului mare eveniment ITU la București, care urma să aibă loc în trimstrul trei din 2022.

În aprile 2019, Sorin Grindeanu, președinte al ANCOM, anunța că România și-a depus oficial candidatura, iar Guvernul condus la acel moment de Viorica Dăncilă a aprobat un Memorandum în acest sens.

În iunie 2019 candidatura României a fost aprobată.

La sfârșitul lunii iunie 2021 s-a semnat acordul între Guvernul României, reprezentat de Vlad Stoica, președintele ANCOM, și Uniunea Internaționala a Telecomunicațiilor (UIT) pentru organizarea acestui eveniment în perioada 26 septembrie - 14 octombrie 2022 la Palatul Parlamentului din București.

Potrivit acestui acord, ANCOM a fost desemnată de Guvern drept coordonator din partea României pentru organizarea Conferinței Plenipotențiarilor și a fost autorizată să efectueze toate măsurile necesare în legătură cu desfășurarea conferinței, inclusiv furnizarea resurselor umane și financiare.

ITU cere zeci de săli de conferințe la anumite standarde. Palatul Parlamentului nu poate găzdui principala sală de vot de maxim 2.000 de persoane

În același timp, acordul prevede la Anexa 2, că va fi nevoie ca Guvernul să asigure aproape 30 de săli de conferințe și de întâlniri, toate separate și echipate conform unor standarde utilizate și în anii anteriori.

Cea mai importantă este Sala Plenară, în care se votează, și care ar trebui să găzduiască maxim 2.000 de delegați.

Problema este că la Palatul Parlamentului sunt 8 mari săli de conferință cu o capacitate între 60-1200 persoane şi o suprafaţă utilă totală de 10.000 mp, săli care sunt gestionate de Centrul Internațional de Conferințe al Parlamentului.

Cea mai mare sală este A.I Cuza, care permite maxim 1.200 de persoane, departe de numărul maxim de 2000 de persoane solicitat de ITU.

Ce soluții caută acum Guvernul: Închirierea unei structuri temporare în curtea Palatului Parlamentului, dar trebuie un act normativ

La solicitarea HotNews.ro de a explica cum vrea Guvernul să rezolve această problemă, ANCOM a precizat următoarele:

  • „Spațiile necesare derulării Conferinței Plenipotențiarilor, așa cum sunt prevăzute în Acordul de Găzduire, sunt localizate în interiorul Palatului Parlamentului, cu excepția sălii cu o capacitate de aproximativ 2.000 de persoane în formatul specific menționat în Acord, denumită sala de plenară.
  • Cu privire la aceasta, au fost identificate soluții pentru o structură temporară, în proximitatea spațiilor destinate Conferinței din cadrul Palatului Parlamentului și vor fi definitivate toate aspectele legate de realizarea acesteia, în baza cerințelor specifice descrise în Acordul de Găzduire.”, au precizat oficialii ANCOM, fără alte detalii.

Surse guvernamentale apropiate procesului au precizat însă că lucrurile sunt întârziate semnificativ, deoarece pentru amplasarea acestei structuri este nevoie de achiziția unor servicii.

Ori ANCOM nu are atribuții în a cumpăra servicii care vizează curtea Palatului Parlamentului și nici nu s-a stabilit până la acest moment ce autoritate se va ocupa de această achiziție.

Potrivit surselor HotNews.ro Guvernul ar trebui să adopte cât de repede în următoarele zile un act normativ care să reglementeze acest lucru.

Ce cheltuieli va suporta România: Cheltuielile de cazare sunt suportate exclusiv de fiecare stat participant, cu anumite excepții

HotNews.ro a mai solicitat ANCOM să precizeze care sunt costurile totale estimate pentru organizarea la București a acestui eveniment.

HotNews.ro a semnalat recent că Guvernul a adoptat două Hotărâri care vizează atât alocarea a 61,6 milioane de lei din Fondul de rezervă pentru instituțiile cu atribuții în organizarea acestui eveniment, precum și stabilirea normativelor de cheltuieli de protocol.

Cadouri pentru demnitarii VIP de maxim 3500 de lei de persoană, cazarea în hoteluri de maximum 4 și 5 stele, momente artistice și excursii de o zi în Centrul Vechi, Salina Prahova și la castelele Peleș și Bran sunt câteva din cheltuielile pregătite de Guvern.

În replică, ANCOM a ținut să sublinieze că acordul semnat în iunie 2021 stipulează foarte clar obligațiile ce revin ITU, respectiv României, în calitate de țară gazdă, inclusiv din punct de vedere financiar, juridic, drepturi și imunități, logistic etc.

  • „Aceste etape procedurale au fost urmate și de țările gazde ale precedentelor ediții ale Conferinței Plenipotențiarilor ITU, respectiv Emiratele Arabe Unite în 2018, Republica Coreea în 2014, Mexic în 2010 etc., obligațiile părților fiind similare cu cele asumate de statul român, inclusiv din punct de vedere al facilităților oferite și costurilor aferente.
  • În plus, la stabilirea tipurilor de acțiuni pentru procesul de pregătire și organizare a Conferinței, s-a urmărit respectarea standardelor impuse atât de amploarea și complexitatea evenimentului, cât și de nivelul de participare (peste 2.000 de delegați, din 193 de state, printre care peste 100 de miniștri de resort și reprezentanți ai celor mai mari companii de profil), partea română ținând cont de experiența și practicile țărilor gazdă ale ultimelor două ediții. (..)
  • În ceea ce privește cheltuielile generate de cazarea participanților la Conferința Plenipotențiarilor, conform Acordului între Guvernul României și UIT, art. VII, pct. 7.4, „Guvernul se va asigura că sunt disponibile soluții adecvate de cazare la hotelurile sau reședințele aflate în apropierea locului de desfășurare a Conferinței, la prețuri rezonabile pentru participanții la Conferință și pentru oficialii UIT.”
  • Facem mențiunea că toate cheltuielile de cazare sunt suportate exclusiv de fiecare stat participant, prevederea din actul normativ referindu-se doar la acele situații în care, în eventualitatea invitării de către partea română a unor vorbitori marcanți pentru evenimentele ce au loc în marja Conferinței, este nevoie de acoperirea costurilor de cazare.
  • Referitor la transferurile asigurate delegaților, precizăm faptul că în Anexa 2 a Acordului de Găzduire încheiat între Guvernul României și ITU se menționează că “[...]Va fi asigurat transportul participanților la Conferință cu autocarul, la sosire, de la aeroport la hotelurile enumerate pe pagina de internet și înapoi la aeroport la finalul Conferinței. Pe durata Conferinței vor fi organizate transferuri cu autocarul de la hotelurile enumerate pe pagina de internet la locația Conferinței și retur”.
  • Reiterăm faptul că aceste obligații sunt similare și în linie cu cele asumate de precedentele state gazdă ale Conferinței Plenipotențiarilor.”, se arată în răspunsurile ANCOM.

Autoritatea amintește de Conferința ITU precedentă din 2018, din Dubai, unde ANCOM a suportat atât costurile de promovare a candidaturii României, cât și pe cele ocazionate de deplasarea și cazarea delegației care a inclus și reprezentanți ai Ministerului Comunicațiilor, ai MAE și ai Parlamentului.

Surse apropiate procesului au precizat pentru HotNews.ro că și Emiratele Arabe Unite au organizat în 2018 excursie în deșert pentru toți participanții la Conferința ITU din Dubai.

Costurile totale sunt estimate la aproape 30 milioane de euro

În privința cheltuielilor totale estimate cu organizarea acestui eveniment, ANCOM amintește că în luna aprilie 2022, Guvernul a dat o Ordonanță de urgență prin care s-a stabilit un mecanism de finanțare.

Confom acestei OUG, din excedentul bugetar aferent anilor anteriori, ANCOM a virat la bugetul de stat suma de 88 milioane de lei, în vederea finanțării cheltuielilor ordonatorilor principali de credite, determinate de organizarea și desfășurarea Conferinței Plenipotențiarilor.

Ulterior, Executivul a dat o altă Hotărâre de Guvern prin care a prevăzut alocarea a peste 61,5 milioane de lei din Fondul de rezervă, parte din suma virată de 88 milioane de lei, pentru alte instituții care vor avea rol în organizarea acestui eveniment, respectiv: Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Sănătății, Ministerul Culturii, Societatea Române de Televiziune, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază.

„De asemenea, conform Hotărârii de Guvern privind unele măsuri necesare procesului de pregătire, organizare și găzduire a Conferinței Plenipotențiarilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor ce va avea loc la București, în perioada 26 septembrie – 14 octombrie 2022, cheltuielile estimate pentru achizițiile derulate de ANCOM sunt în valoare de 55.105 mii lei.

În plus, în baza Acordului de Găzduire, ANCOM a transferat către ITU suma de 1.271.700 franci elvețieni. Suma acoperă eventualele cheltuieli suplimentare ale ITU rezultate din organizarea Conferinței Plenipotențiarilor în România.

În detaliu, în conformitate cu Rezoluția 5 (Kyoto, 1994), Guvernul suportă orice cheltuieli suplimentare determinate direct sau indirect de organizarea Conferinței în București, România și nu la sediul ITU.

Astfel de cheltuieli constau, în special, din următoarele: diurnele zilnice plătite oficialilor ITU, cheltuielile de călătorie și cheltuielile terminale (inclusiv legate de vize, dacă este cazul) pentru oficialii ITU și costurile ocazionate de transportul și taxele de asigurare (sediul ITU – locul evenimentului – sediul ITU) pentru toate echipamentele, materialele și documentele necesare în vederea desfășurării corespunzătoare a activității de secretariat a Conferinței.

Toate tipurile de cheltuieli și de acțiuni prevăzute în proiectele de acte normative sunt în conformitate cu amploarea evenimentului și nivelul de reprezentare, fiind similare cu cele aferente edițiilor anterioare.

Reiterăm faptul că această Conferință este cea mai mare reuniune a unei agenții specializate ONU organizată în România de la aderarea țării noastre la Națiunile Unite în 1955, reprezentând un moment de prestigiu, dar și de responsabilitate pentru partea română. Totodată, în acest an se împlinesc 166 de ani de la aderarea României la Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor, perioadă în care implicarea și contribuția specialiștilor români au fost mereu apreciate.”, se mai arătă în precizările ANCOM transmise HotNews.ro.