Cloud-ul guvernamental este un proiect mare de jumătate de miliard de euro, dar el în sine, fără partea de interoperabilitate, nu va rezolva bătăile de cap ale românilor în raport cu statul, a declarat marți Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
- „Cloud-ul guvernamental nu rezolvă în sine eliminarea drumurilor între instituțiile statului sau eliminarea hârtiilor pe care ni le dorim cu toții. Ceea ce rezolvă este reziliența datelor și a plasa aceste date într-un sistem sigur, care nu mai este pe serverul de sub biroul unui președinte de agenție sau mai știu eu pe unde, ci este într-un sistem sigur. Asta este scopul principal al cloud-ului.
- Mai este dimensiunea de interoperabilitate. Aceea va rezolva eliminaea drumurilor între instituții și eliminarea drumurilor între instituții și a hârtiilor și copiilor care ni se cer de fiecare dată când interacționăm cu statul. Dar poți să ai interoperabilitate înainte de a avea cloud și acesta este unul dintre obiectivele mele principale și de asemenea poți să ai cloud fără interoperabilitate. Se întâmplă și în alte țări. este important pentru toți românii sa înțeleagă aceste lucruri.”, a declarat marți Sebastian Burduja, ministrul Digitalizării, în cadrul unei conferințe organizate de Cursdeguvernare.ro.
Întrebat la ce se referă mai exact când spune că se poate și cloud fără să ai interoperabilitate, ministrul a declarat:
„Pe partea de reziliență, tehnic poți să ai un cloud guvernamental și să nu ai interoperabilitate. Nu ne dorim lucrul ăsta. Noi ne dorim să rezolvăm partea de interoperabilitate, punctual, instituție cu instituție, până să avem proiectul de cloud implementat astfel încât în momentul în care va fi gata să avem cât mai multe instituții care nu doar își urcă și migrează datele în cloud, dar sunt și în stare să comunice între ele.
Aici avem Legea interoperabilității, care este în Partlament și are termen finalul lunii iunie. Conform PNRR, primele instituții migrate vor fi în 2025-2026, dar dorința mea este să nu așteptăm atâta timp până când vom avea baze de date care comunică între ele și să digitalizăm aceste servicii într-un termen accelerat.”, a spus acesta.
Ce controverse a iscat cloud-ul guvernamental
Fostul ministru al Digitalizării, Marcel Boloș, a admis că a primit foarte multe critici la ordonanța privind instituțiile care vor gestiona cloud-ul guvernamental, dar este de părere că ar fi vorba de o neînțelegere. „Nu s-a pus niciodată problema ca operaționalizarea și utilizarea bazelor de date să fie făcută de altcineva decât de Autoritatea pentru Digitalizarea României.”, a spus Boloș.
- „Nu s-a pus niciodată problema ca operaționalizarea și utilizarea bazelor de date să fie făcută de altcineva decât de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).
- Celelalte structuri implicate, de la Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) până la responsabilitățile care vin pe partea de securitate cibernetică (n.a SRI) nu fac parte din accesul la bazele de date. Deci practic am păstrat în zona civilă controlul asupra bazelor de date.”, a declarat joi ministrul Digitalizării, Marcel Boloș.
Acesta a fost întrebat la finalul ședinței de Guvern despre temerile și refuzul unor instituții publice de a-și migra sistemele IT în viitorul cloud guvernamental, un proiect care va fi finanțat cu peste 500 milioane de euro din PNRR.
Boloș: Instituțiile publice vor fi obligate să permită interoperabilitatea bazelor de date
Ministrul a spus că este pentru prima dată când România intră pe făgașul normal generat de interoperabilitatea bazelor de date.
- „Instituțiile publice vor fi obligate, după ce se aprobă legea în Parlament, ca să se permită interoperabilitatea bazelor de date. Înseamnă drumuri mai puține pentru oameni, documente care fac parte din birocrație și care nu mai trebuie prezentate de la o instituție la alta, deci foarte multe lucruri bune pentru serviciile publice adresate oamenilor”, a zis acesta.
Întrebat dacă le-a comunicat respectivelor instituții că poate au înțeles greșit, ministrul a spus că a avut acest proces de comunicare.
- „Nu trebuie să-i fie frică nimănui că ar avea cineva acces la bazele de date, ci dimpotrivă să aibă încredere că această interoperabilitate a bazelor de date, greu înțeleasă, face mult bine pentru oameni. Cu toții ne dorim servicii publice mai suple, mai debirocratizate și este o oportunitate unică pe care o are România. Discutăm despre un buget enorm de peste 500 milioane de euro dar impactul este unul major asupra vieții românilor.”, a mai declarat Marcel Boloș.
De ce nu vor unele instituții ca DNA, CSM ori Autoritatea Electorală să-și migreze sistemele IT în cloud-ul gestionat de SRI și STS
Cloud-ul guvernamental, infrastructura IT finanțată cu 375 milioane de euro din PNRR, ar trebui să găzduiască sistemele IT ale instituțiilor publice și să îmbunătățească interacțiunea cetățenilor cu statul.
În plus, tot în PNRR mai există o alocare de 187,05 milioane de euro pentru „investiții pentru dezvoltarea/migrarea în cloud" a aplicațiilor existente aferente serviciilor publice.
Proiectul a stârnit însă multe controverse atât în mediul privat, dar și public. Toată infrastructura IT a cloud-ului ar urma să fie găzduită în centre de date ale STS, iar securitatea cibernetică ar urma să fie asigurată de SRI.
Peste 20 de instituții publice, din care unele furnizează un număr foarte mare de servicii publice electronice, nu se grăbesc să-și mute sistemele IT în cloud-ul guvernamental. Mai mult, 6 dintre acestea, printre care DNA, Curtea Constituțională, Autoritatea Electorală Permanentă și Registrul Comerțului (ONRC) au transmis că „nu consideră necesară sau posibilă utilizarea infrastructurii Cloud-ului Guvernamental pentru serviciile informatice administrate.
Alte 5 instituții printre care DIICOT ori Consiliul Superior al Magistraturii(CSM) au refuzat să răspundă întrebărilor SRI și STS privind dimensionarea IT a acestui cloud.
HotNews.ro a solicitat explicații de la toate aceste instituții. Oficialii AEP, ai Romatsa și ai Agenției pentru credite în Educație, precum și oficialii DNA și ai CSM au răspuns deja.
Șeful Centrului Cyberint susține că SRI nu va căuta în datele din cloud, dar tehnologia din proiectul Țițeica permite căutarea în date
Anton Rog, șeful Centrului Național Cyberint al SRI, a declarat luni seara într-un interviu pentru Digi24 că în 7 ani de când asigură securitatea cibernetică pentru 61 de instituții publice în proiectul Țițeica, nu a existat nici măcar o plângere că un bit dintr-un mail sau dintr-un fișier ar fi fost accesat de SRI. Rog susține că senzorii instalați nu ar arăta și ce caută utilizatorii pe internet, ci doar log-uri ori jurnale. Tehnlogia cumpărată anul trecut de SRI în proiectul Țițeica permite însă căutarea în date.
- SRI nu va avea acces la datele stocate și vehiculate în cloud-ul guvernamental, ci doar la alertele generate de aceste echipamente. Asigurarea securității cibernetice a cloud-ului guvernamental este o continuare naturală a proiectului Țițeica - „Sistemul național de protecție a infrastructurilor IT&C de interes național împotriva amenințărilor provenite din spațiul cibernetic”, operaționalizat în anul 2015 și actualizat în 2021, prin care SRI asigură securitatea cibernetică a 61 de instituții publice.
- Având în vedere modul de implementare și operaționalizare a Țițeica, în cei 7 ani de funcționare a proiectului (2015 – 2022), SRI nu a avut acces la datele instituțiilor beneficiare.”, a comunicat SRI pentru HotNews.ro.
Pe de altă parte, faptul că șeful Centrului Cyberint susține că SRI nu va căuta în datele din cloud sau că nu vede în prezent ce caută utilizatorii protejați în sistemul Țițeica, nu înseamnă că tehnologia gestionată de SRI nu permite acest lucru.
„N-ai cum la un set atât de mare de date să nu ai funcții de căutare, e noaptea minții”, a precizat pentru HotNews.ro un expert IT care a dorit să-și păstreze anonimatul.
De altfel, caietul de sarcini al unei licitații atribuite anul trecut de SRIpentru dezvoltarea sistemului Țițeica arată că tehnologia care va fi implementată pentru cele peste 60 de instituții publice monitorizează traficul de email și de internet al utilizatorilor.
