În contextul conflictului armat de la graniță, au existat situații în care atacuri cibernetice au lovit inclusiv în România ca o țintă colaterală, a declarat marți Florin Pană, expert în cadrul Centrului Național Cyberint din Serviciul Român de Informații (SRI).
Expertul SRI a dat detalii despre evoluția atacurilor cibernetice în contextul războiului Rusiei în Ucraina într-o conferință organizată de Financial Intelligence.
- „Poate că nu era vizată și România și alte state din regiune, dar atacurile cibernetice nu țin cont de granițe. În speță a existat un atac la adresa unei infrastructuri satelitare.
- Din evaluarea comunității de Intelligence și evaluarea NATO a fost vizată în principiu Ucraina, doar că acea infrastructură satelitară deservea mai multe state printre care și România.
- Au existat în acel moment o serie de infrastructuri care au fost indisponibilizate. Într-un timp relativ scurt au revenit în funcțiune și ulterior România s-a alăturat unei coaliții internaționale prin care a fost atribuit public atacul către Federația Rusă.”, a declarat marți Florin Pană, expert SRI.
În afară de acest exemplu, oficialul SRI a amintit de atacurile hackerilor ruși de la Killnet.
- „În rest, vizibil în mediul online, au fost clar atacurile lansate de Killnet, cele care au reușit să indisponibilizeze zeci de site-uri ale instituțiilor din România și companii private. Au fost indisponibilizate între câteva minute și câteva ore, însă răspunsul tuturor institutiilor responsabile a fost prompt și am reșit să repunem în funcțiune toate infrastructurile astfel încât cetățenii să nu ducă lipsă de niciun serviciu.”, a mai spus expertul SRI.
Numărul adreselor IP utilizate pentru atacuri cibernetice în contextul războiului Ucraina-Rusia a crescut din nou, odată cu atacurile DDoS care au vizat site-urile unor instituții publice/organizații private din România, revendicate de gruparea Killnet afiliată Rusiei, a anunțat luna trecută Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC). Peste 11.400 de adrese IP au fost utilizate până în data de 3 mai, unele și din România.
Atacul cibernetic de tip DDoS implică generarea unui val de cereri de conexiune la adresa unui site web, ceea ce conduce la funcționarea semnificativ încetinită sau oprirea activității site-ului țintă, potrivit DNSC.
Mai multe site-uri web guvernamentale, inclusiv site-ul Guvernului ori Ministerului Apărării, site-uri ale unor aeroporturi, dar și ale unor bănci ori firme private au fost recent ținta unor atacuri cibernetice de tip Distributed Denial of Service (DDoS) revendicate de gruparea de hackeri ruși Killnet.
2
8
