Prioritatea interconectarii informationale intre administratiile publice centrale si locale, realizarile curente, provocarile viitoare si necesitatea unui cadru national de interoperabilitate sunt cateva din temele discutate joi in cadrul conferintei 'Cadrul national de interoperabilitate in avantajul cetateanului', eveniment aflat la prima editie la care participa oficialii ai tuturor ministerelor si ai industriei de profil.

Principalele declaratii din cadrul conferintei:

Iosif Moldovan, secretar de stat in MCSI:

• As vrea sa corectez ce s-a spus si sa mentionez ca in cazul eRomania nu este vorba sa cheltuim 500 milioane euro e pentru o pagina web. De fapt eRomania inseamna acest cadru de interoperabilitate, digitalizarea tuturor fluxurilor de informatii.
• Avem o lege in dezbatere pentru realizarea cadrului de interoperabilitatea. 
• Avem o mie de baze de date dar ele nu functioneaza impreuna, nu realizeaza schimbul de date, de informatii, etc. 
  
• Pentru aceasta am creat un grup interministerial care aduna toti informaticienii din domeniul public si impreuna vom face un cadru de lucru pentru dezvoltarea societatii informationale.
• MCSI isi asuma ca nu a reusit sa explice ce este eRomania. Cred ca aici e greseala ca l-am numit proiect.
• Este de fapt o strategie pentru realizarea unui cadru de interoperabilitate. Intr-adevar a fost o suma si va spun ca alocam bani. Vom cheltui bani pentru a realiza baze de date, sisteme informatice integrate care reusesc sa relationeze intre ele si sa formeze un cadru pentru o societate digitalizata in Romania. Asta va insemna eRomania. 
• Probabil anul acesta vom mai semna proiecte de eGuvernare pentru institutii publice care vor ajuta la realizarea acestui cadru de interoperabilitate. Acestea fac parte din suma finala pentru eRomania. Nu am un raspuns ferm pe o suma aferenta acestui cadru de interoperabilitate.

Rodica Nadolu, ministerul Sanatatii:

• In privinta interoperabilitatii in domeniul sanatatii, e un domeniu sensibil avand in vedere ca problema ne priveste pe toti.
• In momentul de fata in MS exista mai multe proiecte de aplicare a tehnologiilor informationale. Exista o strategie pentru realizarea unui sistem informatic integrat in domeniul sanatatii
• In paralel, avem proiecte legate de cardul national de sanatate, sistemul de prescriptie electronica, telemedicina, registre nationale de sanatat.
• Problemele sunt destul de vaste pe partea de retea a unitatilor impllicate pt aplicarea acestor proiecte.
  
• Sunt peste 400 de unitati sanitare in tara. Trebuie sa tinem cont ca aproape in fiecare din aceste unitati sanitare exista aplicatii informatice atat pe parte de servicii medicale cat si pe parte administrativa si financiara. 
• Exista multe sisteme informatice care nu fac schimb de date intre ele. Nu exista o standardizare si coordonare pt toate sistemele respective. Legatura cu furnizorii de servicii medicale este destul de slaba.
• In momentul de fata functioneaza SIUI prin care se gestioneaza online toat informatiile pacientilor asigurati. Pt cardul national de sanatate problema este mai curand a aplicarii acestuia si a infrastructurii necesare pt citirea cardurilor, utilizarea datelor avand in vedere, accesul atat a medicilor de familie cat si al asiguratilor.
  
  

Cristina Budu, reprezentant Ministerul Public:

• Ministerul Public are un specific de activitate urmarirea penala; Este compus din 237 parchete, 42 structuri DIICOT si 17 structuri DNA care sunt autoritati publice, dar fac parte din autoritatea judecatoreasca nu din administratia publica
• Informatizarea sistemului s-a facut incepand cu anul 2006;
• Directia de exploatare a tehnologiei informatiei este compusa din 9 specialisti IT la Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie;
• exista 120 specialisti IT (1-2) la nivelul parchetelor de pe langa curtile de apel si tribunale subordonati profesional;
• se gestioneaza doua retele: INTRANET (al carei server de e-mail functioneaza pe platforma Microsoft, Exchange 2007 ) si INTERNET (serverele de proxy pt acces la internet functioneaza pe platforma Linux Debian), pentru ambele asigurandu-se servicii furnizate centralizat la nivelul intregului Minister Public;
  
• Utilizarea open source nu inseamna rezolvarea problemei de interoperabilitate, dar folosirea impreuna cu platforme proprietare poate fi o solutie.
  
• procesul de instruire pe platforme open source nu este asociat unor contracte de achizitie de licente si este mai dificil de realizat;
• experienta s-a castigat pe parcurs si fara asistenta tehnica;
• numarul de specialisti IT este foarte mic in comparatie cu volumul de activitate si varietatea activitatilor, iar pierderea unui specialist pe platforma open source poate deveni un risc major; 

Alexandru Constantinescu, reprezentant ministerul Agriculturii si APIA:

• APIA gestioneaza fondurile europene pentru agricultura. Sunt fonduri care se aloca pentru sprijinirea fermierilor. In cadrul ministerului Agriculturii mai exista o agentie, respectiv Agentia de plati pentru dezvoltare rurala si pescuit care gestioneaza fondurile dezvoltate pentru dezvoltare rurala.
• Agentia noastra a luat fiinta in 2004 si incepand cu 2007, anul aderarii in UE, am inceput sa facem gestionarea acestor fonduri. Bineinteles, legislatia europeana in domeniu este destul de complicata, Comisia Europeana daca acorda bani pt sprijinul fermierilor vrea sa stie cum sunt gestionati. Birocratia este destul de ridicata.
• Sistemul informatic pt gestionarea acestor fonduri este si el foarte complicat, a fost construit pe masura ce cererile de sprijin se derulau, deci au existat intr-adevar niste probleme in dezvoltarea acestui sistem si gestionarea fondurilor.
• Totusi suntem una din organizatiile cele mai importante in atragerea de fonduri UE pentru ca anual gestionam peste 1 miliard de euro, care sunt transmisi unui numar de 1,5 milioane beneficiari.
• La nivelul ministerului Agriculturii cred ca in legatura cu interoperabilitatea stam relativ bine pentru ca cel putin cele doua agentii si ministerul au niste sisteme informatice care comunica intre ele.
• Necesitatea interoperabilitatii rezulta chiar din reglementarile europene in legatura cu gestionarea fondurilor. Una dintre cerintele UE este identificarea unica a beneficiarilor de plati europene si in aceasta directie avem inca probleme de rezolvat.
• am dezvoltat un registru al fermierilor, prin care identificam unic fermierii care depun cereri la APIA. Acest registru unic de identificare e folosit si de APDRP, iar gestiunea se face de agentia noastra.
• Numai ca exista si probleme in aceasta verificare a beneficiarilor.Una dintre ele este faptul ca pentru anumite scheme, un membru al familiei fermierului respectiv este cel care depune o cerere la agentie si pentru alte scheme un alt membru. Traditional, cererile de sprijin pe suprafata de pamant sunt gestionate de barbati in familie si avem cereri de sprijin de puse pe numele barbatului. Animalele, cota de lapte, sprijinul pe cap de animal si alte scheme sunt cumva gestionate de femeia din familie. Asta ne da noua probleme pentru ca, identificand fiecare deponent de cerere dupa CNP, nu reusim sa ajungem la acea identificare unica a celor care solicita sprijin si UE ne atrage atentia asupra acestui lucru.
• Am simtit mereu ca o conexiune cu registrul de la evidenta populatiei ar putea sa ne ajute foarte mult, astfel incat cererile depuse de o anumita entitate sa fie inregistrate si comunicate catre CE corect.
• Avem probleme si in privinta societatilor comerciale. Sunt societati care au tot felul de filiale pe tot cuprinsul tarii, gestioneaza terenuri care sunt imprastiate in diferite judete si depun cerere separata pe judete la filiale diferite. In sistem apar astfel mai multe entitati desi in realitate este doar una. Drept urmare o alta interfata pe care o vad necesara este cea cu registrul Comertului pentru a evita aceste dubluri de entitati care fac acces la fondurile UE.
• Datele detinute de APIA sunt necesare multor institutii ale statului. Sunt importante in pregatirea recensamantului si am avut schimburi de informatii cu Institutul National de Statistica, dar deocamdata aceste schimburi de informatii se fac doar offline, nu exista o interfata electronica intre sistemele noastre. Datele sunt poate mai folositoare in afara perioadelor de recensamant deoarece exista anchete pe care INS le realizeaza si datele detinute de APIA sunt folositoare la esantionare.
• La nivel local, acolo unde exista un acces la internet lucrurile sunt mai simple pt ca putem oferi un acces la sistemul nostru. Evitam punerea pe drumuri a fermierilor care uneori trebuie sa faca 30-40 km pana la cel mai apropiat centru pentru a-si depune cererea. Accesul cetateanului la sistemul nostru a fost o idee care ne-a preocupat foarte mult si in ultimul timp am dezvoltat un sistem prin care fermierii pot sa-si identifice parcelele si sa-si depuna cererea de sprijin online. Acest sistem poate fi accesat pe internet.
• Chiar si aceasta facilitate a ridicat probleme de verificare in sistem si de interoperabilitate. Din experienta statelor membre UE cu care cooperam in domeniu, aceasta problema a accesului in sistem si a identificarii utilizatorului a fost solutionata in diverse moduri. Unele state membre au la fel ca si noi o identificare pe baza de nume de utilizator si parola. Alte state au folosit identificarea pe care orice cetatean o face in sistemul bancar. (PIN si alte date). Si aici se intrevede o posibilitate de colaborare cu mediul bancar pt realizarea unui sistem cat mai performant de identificare in sistem a utilizatorilor.
  

Conferinta este organizata de Asociatia pentru Dezvoltarea Societatii Informationale si Finmedia.

HotNews.ro a trasmis Live Text cateva din principalele declaratii din cadrul conferintei.