”Eu cred că prezentarea mea de astăzi a fost constructivă, ca să nu zic pozitivă. N-am transmis nimic că se rupe, se prăbuşeşte”, a spus vineri Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, în conferința de presă în care a prezentat Raportul privind inflația. Prezentarea a fost făcută ca de obicei, având un ton cald și zâmbitor, dar Raportul în sine nu este deloc ”zâmbitor”. Cel puțin 10 avertismente sunt trecute acolo, explicit sau implicit, iar lectura documentului ar trebui făcută foarte serios la nivelul Guvernului și al consilierilor responsabili cu strategia economică.

Mugur Isarescu, guvernatorul BNRFoto: Hotnews

  • 1. La presiunile inflaționiste au contribuit în proporții însemnate și prevederile legislative adoptate recent (OUG nr. 114/2018, modificată prin OUG nr. 19/2019). Dinamica proiectată a prețurilor administrate reflectă prevederile OUG nr. 19/2019, precum și normele autorităților de profil (ANRE), și are în vedere deciziile de plafonare a prețului de achiziție al gazelor naturale și, respectiv, al celui al energiei electrice la consumatorii finali.
  • 2. Investițiile sunt direct afectate de măsurile fiscale recente, care ar putea avea ca impact amânarea sau diminuarea de către agenții economici a unei părți a investițiilor planificate, inclusiv a fluxului investițiilor străine directe adresate României. În aceste condiții, dinamici mai ridicate ale investițiilor, esențiale din perspectiva dezvoltării capacității productive a economiei, sunt strict condiționate de ritmul atragerilor de fonduri europene, precum și de alocările de investiții derulate din fonduri publice.
  • 3.Scenariul de bază indică continuarea majorării deficitului de cont curent ca pondere în PIB. În raport cu valoarea de tip „reper” de 4%, stipulată de Comisia Europeană ca indicator de performanță pentru țările membre ale Uniunii Europene, evoluțiile semnalează și acumularea într-un ritm mai rapid a dezechilibrelor în plan extern în cazul României comparativ cu partenerii regionali.
  • 4.Gradul de sustenabilitate a evoluțiilor la nivelul deficitului de cont curent este problematic și din perspectiva preconizării finanțării doar parțiale a indicatorului pe seama atragerilor de fonduri europene structurale și de investiții aferente cadrului financiar multianual curent și, respectiv, a intrărilor de investiții străine directe; acestea din urmă vor fi afectate de încetinirea activității economice a principalilor parteneri comerciali, precum și de frecvența ridicată a modificărilor legislative în plan intern.

  • 5.În pofida diminuării unor riscuri evidențiate în runda precedentă, potențialele efecte adverse de mai mare amploare ale OUG nr. 114/2018 fiind parțial atenuate de prevederile OUG nr. 19/2019, conduita politicii fiscale și a celei de venituri își păstrează relevanța ca sursă de riscuri, dar mai ales de incertitudini pe intervalul de proiecție. Astfel, configurația acestor politici ar putea fi grevată de calendarul electoral încărcat din intervalul 2019-2020, în condițiile în care măsuri ce ar putea să favorizeze cheltuielile curente, în defavoarea celor cu aport investițional, ar urma să aibă ca efect probabil diminuarea în și mai mare măsură a spațiului fiscal de manevră aflat la dispoziția autorităților.
  • 6.Aceste riscuri ar putea cunoaște o amplificare în eventualitatea configurării unor dificultăți în asigurarea surselor stabile de finanțare a deficitelor și de refinanțare a datoriei publice, putând conduce inclusiv la afectarea poziției externe a economiei.
  • 7.Noile prevederi legislative ale OUG nr. 19/2019 sunt de natură să facă impredictibil comportamentul investițional al agenților din sectorul privat și, în același timp, să complice, prin anumite reglementări punctuale, transmisia monetară, cu implicații asupra cadrului general al politicii monetare. Consecințe posibile: diminuarea pe termen mediu și lung a dinamicii PIB potențial, o contracție a volumului investițiilor și un dozaj mai puțin echilibrat al politicilor economice din România
  • 8.Nu pot fi trecute cu vederea limitările de ordin structural cu care continuă să se confrunte mediul de afaceri în activitatea investițională (în special cele referitoare la insuficiența unei infrastructuri moderne de transport și la deficitul de personal calificat). Acestora li se adaugă anumite preocupări asociate evoluției cursului de schimb al monedei naționale și instabilității cadrului legislativ. Deși încetinirea din industrie poate fi pusă parțial pe seama unor factori conjuncturali, precum lucrările de revizie ale unor rafinării sau creșterile substanțiale ale prețului masei lemnoase care inhibă activitatea din industria mobilei, un rol a revenit și determinanților cu impact de durată la nivelul unor ramuri manufacturiere.
  • 9.În ultimele luni trei importanți investitori au decis oprirea procesului de producție derulat în fabricile locale. În industria alimentară, închiderea unei importante unități cu peste 400 de angajați a fost pusă pe seama deficitului de personal și a schimbării obiceiurilor de consum ale populației, în timp ce în industria ușoară – care a traversat al optulea trimestru consecutiv de contracție a productivității – sistarea activității a două fabrici cu un total de circa 1 000 de angajați a avut loc ca urmare a pierderii competitivității odată cu avansul abrupt al costurilor cu forța de muncă și cu lipsa tot mai acută de angajați calificați. Pe lângă dificultățile întâmpinate în procesul de recrutare, companiile resimt efectele unui cadru legislativ incert și volatil care periclitează planurile de investiții în unele sectoare-cheie ale economiei, cum sunt cel energetic al telecomunicațiilor sau financiar. În consecință, Sondajul privind sentimentul mediului de afaceri din luna martie indică o înrăutățire a condițiilor de afaceri în România pentru 85 la sută dintre respondenți, un nivel record, semnificativ peste cel de 73% consemnat în ediția precedentă din octombrie 2018.
  • 10.În pofida incertitudinilor asociate impactului modificărilor legislative, se poate decela în perspectivă o structură a creșterii economice al cărei principal motor va continua să rămână consumul, cu un parcurs corelat cu cel al venitului disponibil real, în contextul persistenței avansului salariilor atât în mediul privat, cât și în cel bugetar și al majorării transferurilor bugetare (pe fondul creșterilor anunțate ale punctului de pensie). De notat că rata anuală a inflației CORE2 ajustat a urcat în trimestrul I 2019, din cauza scumpirilor la bunuri nealimentare și servicii. Pentru serviciile de piață, determinante au fost deprecierea monedei naționale și unele majorări ale tarifelor la anumite servicii de telecomunicații, ca efect al modificărilor legislative care vizau impunerea unor taxe suplimentare companiilor din acest domeniu.

Citește aici Raportul complet privind inflația (ediția mai 2019) sau vezi aici principalele declarații făcute vineri de Guvernator

N.Red. Sublinierile din citatele preluate din Raportul BNR în text aparțin redacției.