"Prin acest OUG, Guvernul a pus o bombă cu ceas pentru Pilonul II, iar ceasul arată maxim 6 luni. Cerințele absurde de majorari de capital de circa 800 milioane de euro, împreună cu opționalizarea sistemului și reducerea cu 67% a comisioanelor - mai jos decât oriunde în sisteme similare de pensii private din lume - fac practic imposibilă continuarea existenței Pilonului II dincolo de 30 iunie 2019", a declarat sâmbătă pentru HotNews.ro Mihai Bobocea, purtătorul de cuvânt al Asociației administratorilor fondurilor de pensii. Sunt peste 6,04 milioane de români cu pensii private care vor putea opta să se transfere la sistemul public de pensii, iar miza pentru Guvern este mutarea la pilonul I a miliarde de lei.

PensiiFoto: Facebook/ APAPR

• "Efectele distrugerii programate a Pilonului II de către Guvern vor fi devastatoare pentru veniturile viitoare ale românilor, pentru piața de capital, pentru sectorul financiar și pentru economia României.
• Acționarii celor 7 administratori de fonduri de pensii de Pilon II sunt obligați de OUG să aducă majorări de capital de cca. 3,7 miliarde de EUR (800 de milioane de euro), adică de 10 ori mai mult decât capitalul social existent în industrie și care a asigurat funcționarea impecabilă a sistemului timp de 11 ani. Împreună cu celelalte măsuri prevăzute de OUG - reducerea comisioanelor și opționalizarea Pilonului II - această masură nu va putea fi susținută de sistem, e fizic, logic, economic imposibil.
• Singurul mod în care Pilonul II ar mai putea exista în viitor ar fi abrogarea prevederilor acestei OUG și adoptarea unor măsuri realiste, rezonabile, proporționale și bazate pe logica economică pentru fondurile de pensii private.", a declarat sâmbătă pentru HotNews.ro Mihai Bobocea, purtătorul de cuvânt al APAPR (asociția care reprezintă cei 7 administratori ai fondurilor de pensii).

Câți români sunt vizați imediat de posibilitatea de a alege ca viitoarele contribuții să nu se mai ducă la Pilonul II administrat privat, ci la Pilonul I de stat?

Click pentru a deschide

O privire în trecut, pe datele oficiale ale ASF, arată că peste 6,04 milioane de români contribuiau la pilonul II de pensii la sfârșitul lunii decembrie 2013, la 5 ani de la lansarea acestuia din luna mai 2008. Între timp, numărul participanților la Pilonul II de pensii a crescut la 7,19 milioane de participanți în luna octombrie 2018.

• Pentru detalii citește: OFICIAL Peste 6,04 milioane de români cu pensii private vor putea opta să se transfere la sistemul public de pensii. Statul ar câștiga miliarde de lei

Care este miza pentru Guvern? Contribuții anuale de miliarde de lei ale celor care renunță la pilonul II se vor duce către sistemul public de pensii

Click pentru a deschide

HotNews.ro a semnalat într-o analiză anterioară că principala miza pentru Guvernul PSD-ALDE prin modificările aduse la Pilonul II este mutarea în sistemul public de pensii a miliardelor de lei, care anual erau virați la pilonul II de pensii.

Anul trecut, conform datelor oficiale, s-au virat către fondurile de pensii administrate privat 7,14 miliarde de lei (1,53 miliarde de euro), cu o medie de 595,22 milioane lei/lună.

Sistemul de pensii private din România (atât pilonul II obligatoriu cât și pilonul III facultativ) va ajunge la active de 10,9 miliarde de euro la finalul acestui an, iar în 2019 se estimează că noile contribuții care vor intra în sistem vor însemna alte 1,8 miliarde de euro, conform estimărilor APAPR (asociația administratorilor fondurilor de pensii).

• Pentru detalii citește: ANALIZA Capcana retragerii banilor din pilonul II de pensii: Ce riști să pierzi și câte miliarde de lei ar câștiga imediat bugetul statului

Ce declarații a făcut Darius Vâlcov cu privire la schimările pe care le aduce la Pilonul II de pensii Ordonanța de Urgență aprobată vineri seara de Guvern:

Darius Valcov

Foto: Agerpres

"În ceea ce priveşte Pilonul II de pensii, contribuţiile nu au fost reduse, aşa cum unele televiziuni titrau astăzi, contribuţia a rămas în continuare 3,75% şi ne amintim cu toţii cum, anul trecut, când s-a redus această contribuţie, toată lumea spunea că vor fi venituri mai mici. Bineînţeles, Guvernul, ştiind ceea ce spune, a anticipat că vor fi venituri mai mari şi, după 11 luni, veniturile din aceste contribuţii, în 2018, au fost de 7,06 miliarde de lei, comparativ cu 11 luni din 2017, 6,52 de miliarde de lei. Cu alte cuvinte, contribuţia medie pe lună pe fiecare persoană a fost, în 2017, de 153 de lei, iar în 2018 mai mare, de 159 de lei. Nu s-au redus contribuţiile, dar s-au redus comisioanele, după cum urmează: comisionul de administrare de 2,5%, care iniţial trebuia să funcţioneze pentru o perioadă de până la 5 ani, a fost redus de la 2,5 la 1%, în condiţiile în care şi acest 1% se va împărţi între administratorii de fonduri de pensii private, 0,5, respectiv Casa Naţională de Pensii 0,5", a declarat Darius Vâlcov, vineri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, citat de Agerpres.

• Celălalt comision de 0,05% pe lună a fost înlocuit cu unul care variază de la 0,02% pe lună până la 0,07% pe lună, în funcţie de performanţa fondului, a adăugat Vâlcov.

"Pentru fondurile care au un randament mai mic decât inflaţia, aceste fonduri vor putea percepe un randament doar de 0,02% pe lună. Dacă randamentul va fi mai mare cu un procent faţă de inflaţie, va creşte la 0,03% şi tot aşa, până la 0,07, dacă randamentul va fi mai mare de 4% peste rata inflaţiei. Important de ştiut, că ascultam la o televiziune că, până la urmă, ce au de câştigat românii. Păi, toate aceste comisioane se luau din conturile celor care depuneau aceşti bani. Am văzut şi o analiză, că e vorba de 2,75 lei, 2,25 lei... Vreau să fim mai exacţi. E vorba de 100 de milioane de euro comisioane care s-au încasat în acest an, de aceste şapte societăţi de administrare, care au, în medie, 22 de salariaţi, pentru a şti despre ce este vorba. Li s-a permis administratorilor acestor fonduri să investească în proiecte de parteneriat public-privat", a afirmat Vâlcov.

El a explicat că s-a solicitat ca aceste societăţi să ajungă la un anumit capital social, într-un termen de un an de zile.

"Totodată, pentru că vorbim de administrarea unor sume imense, vorbim de administrarea a aproximativ zece miliarde de euro, s-a solicitat ca, într-un termen de un an de zile, aceste societăţi să ajungă la un capital social, după cum urmează: dacă administrează fonduri de până la 100 de milioane de euro, capitalul social trebuie să fie 5% din valoarea contribuţiilor administrate, dacă administrează fonduri între 100 de milioane de euro şi 500 de milioane de euro, capitalul social trebuie să fie de 7%, iar peste 500 de milioane de euro, capitalul social trebuie să fie de 10%", a spus Vâlcov, potrivit Agerpres.