Primul semnal a venit in decembrie 2009. In 8 decembrie. La ora 13 şi 27 de minute pe ecranul unei mari bănci din Frankfurt defilează următorul mesaj : “Fitch reduce nota acordată Greciei la BBB+”. Ştirea se afişează pe ecranele televizoarelor conectate la agenţia financiară Bloomberg. BBB+, asta înseamnă: “atenţie, risc de faliment”. Instantaneu, marii investitori încep să-şi vândă titlurile de stat greceşti. Incepea tragedia greaca, scrie Dan Popa pe blogul lui.

Se stia dinainte ca tara are probleme, ca isi “cosmetizase” bugetul ca sa arate frumoasa si tanara, dar dusul rece al Fitch a confirmat ca sub fondul de ten ridurile si bolile faceau ravagii. FMI, acest CAR al tarilor lumii, a venit si le-a oferit un munte de bani in schimbul unor promisiuni. Dar ce te faci cu promisiunile grecilor, care se respecta la calendele grecesti? Important e ca ai linistit pietele, care nu mai speculeaza impotriva euro.

Vezi aici o infografie despre cum s-a imbolnavit Grecia

Asa incat in 2010 problema s-a agravat. Cuvantul “faliment de stat” apare iar in discutiile confidentiale ale sefilor de Guverne. Oare e bine sa lasi Grecia in faliment? Sau e mai eficient sa continui sa ii dai bani in schimbul a noi promisiuni facute cu si mai mare fermitate? Cand problema a devenit de neocolit, s-a pus problema: bun, le dam bani dar de unde ii luam? Angela Merkel nu vrea un amestec al FMI. Consideră că europenii trebuie să îşi rezolve singuri problemele legate de moneda lor. Un ajutor din afară nu ar face decât să mineze încrederea în euro. Se gaseste o solutie si pietele se linistesc.

Citeste si Istoria secreta a salvarii euro

Suntem in 2011. Din nou, Grecia e pe buza prapastiei. Merkel si Sarkozy preiau fraiele. Se organizeaza un summit si se fac declaratii de solidaritate in favoarea Eurolandului. Se promit solutii care sa rezolve criza. Dupa o noapte de discutii, un pre-plan se configureaza. E cel sugerat de marile banci, dar nu mai conteaza. Se anunta solutia. Grecii vor primi bani cu dobanda redusa si pe termen mai lung. Pietele s-au calmat.

Sa fie asta cea mai buna varianta? ” Daca masurile adoptate se vor rezuma doar la o reducere a ratei dobanzii la datoria publica a Greciei si extinderea maturitatii acesteia problema de fond tot nu va fi rezolvata. Grecia va continua sa ramana cu un grad de indatorare mare iar capacitatea ei de a-si plati aceasta datorie va fi impovaratoare, pentru economie in general, pentru foarte multi ani de acum incolo. La ora actuala Grecia are nevoie de o reducere a dobanzii concomitent cu reducerea stocului datoriei publice, posibil intre 30-50%. Aceasta tocmai pentru a inscrie serviciul rambursarii datoriei publice pe o traiectorie realista. Problema acestei solutii este ca, din punct de vedere tehnic, ar constitui asa numit-ul ‘credit event’, situatie pe care atat BCE cat si CE cauta sa o evite. In plus, este necesar ca economia Greciei sa inceapa sa creasca, fara crestere economica situatia va deveni din ce in ce mai dificila”, imi transmite din Roma, Laurian Lungu.

Niciun Deus ex machina nu va ajuta Grecia sau UE, spune si Roubini. E o nebunie ceea ce se petrece, desi toti vor sa o prezinte ca pe o mare realizare. Sandramaua nu are cum sa dureze la infinit cu asemenea “solutii”. Mai asistam si la isterii intre popoare. Greci vs Germani (sau invers). “Grecii sunt trişori care nu merită ajutor. Germanii trebuie să plătească pentru a scoate Grecia din criză, deoarece naziştii au jefuit ţara. Războiul clişeelor dintre cele două ţări se reaprinde dupa o perioada in care reuşiseră totuşi să treacă peste problemele istoriei”, regretă Süddeutsche Zeitung.

Citeste si o Istorie a panicilor bancare. Un text cu state fictive, isterii si contagiuni

Dupa ce au asezat canistrele de benzina care sa alimenteze motorul economiei grecesti, teama mi-e ca liderii europeni vor sa isi aprinda acum o tigara. Tigara de dupa.

Citeste si comenteaza pe blogul lui Dan Popa