Aproximativ 20.000 de persoane au manifestat miercuri în Georgia împotriva votului în prima lectură a unui proiect de lege privind „influența străină”, comparat cu o lege represivă rusă privind „agenții străini” și considerat un obstacol în calea ambițiilor europene ale țării din Caucaz, potrivit AFP.

Proteste in GeorgiaFoto: Zurab Tsertsvadze / AP / Profimedia

Proiectul de lege, care a fost subiectul unor mitinguri masive de la începutul săptămânii, tocmai a trecut un obstacol legislativ major, primind sprijinul deputaților din partidul de guvernământ „Visul georgian”, în cadrul unui vot boicotat de opoziție.

Se așteaptă să urmeze alte două lecturi, un proces care ar putea dura săptămâni, mai ales că președinta georgiană Salome Zurabișvili, care este pro-europeană și în conflict cu guvernul, ar putea apoi să se opună prin veto proiectului de lege.

Cu toate acestea, deputații apropiați de guvern au o majoritate suficientă pentru a o depăși.

Potrivit criticilor săi, această legislație este represivă și ar putea amenința apropierea Georgiei, o fostă republică sovietică, de Uniunea Europeană.

În cursul serii, aproximativ 20.000 de persoane s-au adunat în fața parlamentului, blocând principala arteră a capitalei în fața a sute de polițiști, înainte de a mărșălui spre birourile premierului pentru a-i cere să vină să se întâlnească cu ei, a observat un jurnalist AFP.

Participanții au strigat „Nu legii rusești!”, în timp ce au intonat imnul național georgian și Oda bucuriei, unul dintre simbolurile Europei.

Textul a fost comparat cu legislația rusă privind „agenții străinilor”, folosită de Kremlin începând din 2014 pentru a persecuta vocile disidente, ONG-urile și presa independentă.

„Un pas spre Rusia”

„Aceasta este o zi tristă pentru Georgia, deoarece guvernul nostru a făcut încă un pas spre Rusia și s-a îndepărtat de Europa”, a declarat un manifestant, Makvala Naskidashvili.

„Dar mă bucur, de asemenea, să văd o astfel de unitate în rândul tinerilor”, a adăugat bărbatul în vârstă de 88 de ani. Acești tineri „sunt europeni mândri și nu vor lăsa pe nimeni să le strice visul european”.

Mitinguri au avut loc și în alte câteva orașe din țară, inclusiv în al doilea oraș ca mărime, Batumi, potrivit agenției de presă Interpress.

Alte proteste au fost organizate luni și marți. Poliția antirevoltă i-a urmărit pe unii dintre manifestanți pe străzile din jurul parlamentului, brutalizând sau arestând pe unii dintre ei.

Presa georgiană a raportat că jurnaliștii lor au fost, de asemenea, bruscați de poliție.

Dacă proiectul de lege va fi adoptat, organizațiile care primesc mai mult de 20% din finanțare din străinătate vor fi obligate să se înregistreze ca „organizații care urmăresc interesele unei puteri străine”, sub sancțiunea unor amenzi.

UE, care a acordat Georgiei statutul de țară candidată în decembrie, a solicitat renunțarea la text, argumentând că acesta contravine programului de reforme pe care țara trebuie să îl întreprindă pentru a progresa în vederea aderării.

Șeful diplomației UE, Josep Borrell, și comisarul european pentru extindere, Oliver Varhelyi, au calificat votul de miercuri drept „foarte îngrijorător”.

„O adoptare finală a acestei legislații ar avea consecințe negative” pentru ambițiile europene ale Georgiei, au spus ei, considerând că o astfel de lege „nu este aliniată” cu valorile UE.

Washingtonul și-a exprimat îngrijorări similare.

Transparență

Guvernul georgian insistă asupra faptului că textul vizează doar o mai mare „transparență” în finanțarea organizațiilor.

Premierul Irakli Kobakhidzé, care a inițiat proiectul de lege, a acuzat anumite grupuri ale societății civile că încearcă să implice Georgia în războiul din Ucraina și că doresc să declanșeze o revoluție.

„Înainte, cu demnitate, spre Europa”, a spus el, insistând în același timp că liderii occidentali critică textul fără a aduce argumente.

În ciuda declarațiilor ostile Occidentului, Irakli Kobakhidzé afirmase că aderarea la NATO și la Uniunea Europeană va fi prioritatea sa.

Alegerile parlamentare, văzute ca un test, sunt programate pentru luna octombrie.

La rândul său, președinta Zurabișvili a considerat că măsura contravine „voinței poporului”. „Aceasta este o provocare directă, o strategie rusă de destabilizare”, a declarat ea.

Luni, deputați ai guvernului și ai opoziției s-au luat la harță în timpul unui schimb de opinii asupra textului, provocând o încăierare în hemiciclu.

O primă versiune a acestui proiect de lege a fost abandonată în martie 2023, după manifestații masive care au fost dispersate de poliție.