Banca Centrală Europeană (BCE) va efectua, în anii 2021 şi 2022, evaluări privind rezistenţa băncilor la riscurile generate de schimbările climatice, în cadrul noilor norme de reglementare.

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a elaborat un proiect de OUG. În acest sens sunt câteva noutăți fiscale. Una este legată de plata anticipată aferentă ultimului trimestru referitoare la impozitul pe profit, iar altele de indemnizațiile "'șomaj tehnic suportat de stat".

După ședința de Guvern din 23 noiembrie, când s-a adoptat cea de-a treia rectificare bugetară, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a spus că Ministerul Transporturilor a primit mai mulți bani, respectiv 179 milioane lei, după ce inițial, în proiect, nu se aloca nimic. OUG 201 (adică cea de-a treia rectificare bugetară) mai are câteva modificări pe zona instituțiilor, comparativ cu proiectul.

BCR a revizuit în jos prognoza de creștere a economiei pentru acest an și pentru anul viitor, arată un raport transmis vineri băncii-mamă. Pentru 2020, economiștii din departamentul de Cercetare al băncii spun că reculul ar putea ajunge la -5,2% (față de estimarea inițială de -4,7%) pe fondul unei stagnări (creșteri zero) a PIB în ultimul trimestru. Banca evidențiază poziția fiscală fragilă a Guvernului și cererea externă slabă ca factori care ar fundamenta revizuirea datelor. Reamintim că ieri și BRD a publicat un raport care revizuiește în scădere creșterea economică tot în jurul a -5%.

Când vine ziua de leafă, nu e mare bucurie în casa domnului Ionescu. Jumătate din bani se duc să acopere datoriile din săptămâna de dinaintea salariului, cu un sfert din leafă își plătește întreținerea și telefonul, iar cu sfertul rămas supraviețuiește cel mult o săptămână. După care o ia de la capăt cu împrumuturile. ”Am o listă cu prietenii cărora le datorez bani. Cum încasez ceva, rambursez în ordine datoriile primului de pe listă. Dacă nu mai rămân cu nimic, mai împrumut și adaug alt nume în coada listei. Și asta de vreo doi ani”, spune Ionescu. Fără să știe, Marius este unul din cei 4.632.000 de români considerați oficial săraci. INS a publicat rata sărăciei pe 2019, aceasta crescând la 23,8% anul trecut de la 23,5% în 2018.

Demografia firmelor din România în perioada 2014-2018 arată că rata de supraviețuire a acestora era între 51-85%, potrivit unei publicații a Institutului Național de Statistică (INS). Rata de supraviețuire (la primii ani de la înființare) reprezintă numărul de întreprinderi care au supraviețuit în anul de referință, raportat la întreprinderile nou create în urmă cu unu, doi, trei sau patru ani.

Populația țării s-ar putea înjumătăți în următorii 50 de ani, arată Institutul Național de Statistică într-o lucrare publicată vineri la prânz. Declinul și îmbătrânirea populației va produce efecte în toate direcțiile: de la numărul de parlamentari și europarlamentari, la modificări structurale consistente în economie și societate. INS estimează populația în 4 variante de calcul: varianta constantă (care reprezintă o „variantă reper”, cu rol de a compara rezultatele obţinute prin menţinerea valorilor fertilităţii, speranţei de viaţă şi migraţiei nete din anul 2019 înregistrate în cadrul fiecărui judeţ), varianta optimistă, cea pesimistă și a patra, varianta medie (care e și varianta cea mai plauzibilă asupra evoluţiei populaţiei).

Perioada de subscriere la Fidelis s-a încheiat. Românii au împrumutat statul cu peste 2,7 miliarde lei. Având în vedere că data decontării, conform prospectului, este a doua zi lucrătoare după data tranzacţiei, vinerea viitoare ar trebui să fie listate la Bursa de Valori București. Un comunicat de presă cu privire la data listării urmează a fi emis de BVB și Ministerul Finanțelor.

O datorie publică ce va depăși pragul de 50% din PIB în 2021, o depreciere în ritm anual a leului de 2-3% în fața euro (cu un curs euro de 4,88 lei la final de 2020), deficit fiscal de 9,4% anul acesta și aproape 8% în 2021- acestea sunt doar câteva din estimările echipei de Cercetare a BRD, publicate joi seara, odată cu ediția de toamnă a Raportul ”Economic Outlook”. ”Dacă o decizie privind consolidarea fiscală nu este confirmată după alegerile generale, leul poate fi supus unei presiuni suplimentare din cauza sentimentului volatil al pieței, a potențialelor retrogradări ale ratingului și a eventualelor ieșiri de capital ulterioare”, atrag atenția autorii Raportului. Economiștii BRD au revizuit în scădere nivelul inflației pentru finalul acestui an la 2,3%, de la 2,5% în raportul anterior.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) anunță că alte 7 notificări ale României, în ceea ce privește alerte de măști neconforme de pe piață, au fost validate de Sistemul de alertă rapidă pentru produse nealimentare al Uniunii Europene – RAPEX. ”Până în acest moment, nu mai puțin de 12 alerte emise de ANPC, în numele țării noastre, sunt prezente pe Sistemul de alertă rapidă RAPEX. Astfel, România contribuie susținut la eforturile unite ale UE de a avertiza consumatorul european cu privire la produsele periculoase care pot intra pe piață”, a declarat Eduardt Cozminschi, Președintele ANPC.

La Registrul Comerțului ​nu se va lucra pe 30 noiembrie și 1 decembrie, conform unui anunț publicat pe site-ul instituției. "Zilele de 30 noiembrie și 01 decembrie sunt declarate zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează, fapt pentru care Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale nu vor avea program de lucru", menționează sursa citată.

Lucian Eduard Simion, deputat PSD, susținut de alți PSD-iști și unii reprezentanți ai minorităților, a inițiat un proiect prin care să fie extinse facilitățile din construcții (introduse prin OUG 114) și pentru angajații din sectorul construcțiilor de nave. Documentul a fost trimis spre avizare la Consiliul Fiscal deoarece este vorba despre diminuarea veniturilor bugetare, astfel că trebuie cerută opinia instituției.

În luna octombrie 2020, s-au eliberat 4.017 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 6,3% faţă de luna septembrie 2020 şi în creştere cu 7,5% faţă de luna octombrie 2019, au transmis vineri reprezentanții Institutului Național de Statistică. În perioada 1.I – 31.X.2020, s-au eliberat 34.629 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 3,6% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent. Numărul autorizațiilor de construcție este important pentru că circa 8% din salariații români lucrează în acest sector (aproape 750.000), iar Banca Mondială estimează că fiecare 10 joburi în construcții generează alte 8 locuri de muncă în economia locală.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un document strategic structurat pe două priorități: reforme și investiții. Planul este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României, cu un total alocat de 30,44 miliarde euro (prețuri 2018), respectiv de 33, 009 miliarde euro (prețuri curente). Din suma aferentă granturilor, 70% ar urma să fie disponibilă până în 2022, iar restul de 30% să se aloce, pe baza unei formule prestabilite, în funcție de evoluțiile macroeconomice de la nivelul fiecărei țări.

​Românii pot subscrie la titlurile de stat Fidelis până vineri la ora 13:00. Este vorba de trei emisiuni, una în euro și două în moneda națională. Până astăzi, inclusiv, valoarea totală subscrisă se ridică la peste 2,3 miliarde lei. A fost depășită suma din vară, când Ministerul Finanțelor a atras circa 2 miliarde.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a lansat joi în dezbatere publică Proiectul de Ordin privind stabilirea condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească firmele care comercializează măști pe piața națională. ”Acest proiect a fost realizat ca urmare a rezultatelor parțiale centralizate în urma verificărilor efectuate de comisarii ANPC pe piața de măști din România, care atestă faptul că mai mult de jumătate din aceste produse prezintă diverse neconformități, cantitate ajungând la aproximativ 20 de milioane de bucăți, care au și fost retrase de pe piață”, spun reprezentanții Autorității.

Suntem acum la nivel global cu o datorie publică mai mare decât cea după cel de-al doilea răsboi mondial. Cu numai două crize- cea de acum 12 ani și cea de față, a spus joi Mihai Purcărea, CEO al BRD Asett Management la o conferință organizată de Finmedia. ”Ne punem întrebarea ca investitori: înspre ce ne îndreptăm? Dacă ne uităm în cărțile de economie am spune: ok, datorie mare, se tipăresc bani, înseamnă că ne vom trezi cu inflație mai încolo. Asta spune teoria clasică. Dar ne uităm la ce se întâmplă în Japonia. Acolo nu au reușit să genereze inflație din cauza schimbărilor structurale care au loc la nivelul economiei”, a mai spus Purcărea.

Revenirea economică se va tempera în ultimul trimestru, vom asista la o creștere ”accelerată” a raportului datorie publică /PIB pe termen scurt, iar leul este supraevaluat, urmând ca o corecție să aibă loc treptat. Acestea sunt doar 3 dintre concluziile economistului șef al BCR, Ciprian Dascălu, prezentate la un eveniment organizat joi de Finmedia. Dascălu a mai spus că în această perioadă nu se mai folosesc modelele economice clasice ci mai degrabă unele mai puțin convenționale. ”Am creat un indice al activității economice cu frecvență ridicată cu scopul de a urmări în timp real starea economiei și de a ne ajuta să identificăm orice schimbare a trendului, îmbunătățind în final calitatea prognozelor”, precizează acesta. Potrivit acestui indice, activitatea din noiembrie s-a aflat la 75% din capacitatea pre criză, similar cu octombrie.

Tăierea salariilor, la fel cum s-a întâmplat în 2010, majorarea sau scăderea de taxe nu vor rezolva problema bugetară a României, soluţia fiind creşterea gradului de colectare a taxelor, prin digitalizarea administraţiei publice, a declarat, joi, Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal, potrivit Agerpres. "Nu există alternativă la consolidarea fiscală. Nu mai poţi cheltui bani, dacă nu ai de unde să iei. Nu vom putea finanţa deficite de 7-8-9% din PIB. Nu putem sta cu acest deficit mai mulţi ani. Anul acesta este criză, sunt deficite mari în toată Europa. Însă acolo, după trecerea crizei, deficitele se ajustează de la sine. În România nu scade de la sine”, a spus economistul, într-o dezbatere online.