A fost sau nu manipulat ROBOR? De ce nu s-a prezentat șeful Supravegherii din Banca Centrală la audierile comisiei economice? Îl va sancționa Guvernatorul, așa cum i-a cerut senatorul Zamfir? Răspunsurile la aceste întrebări nu le puteam afla decât stând de vorbă cu Nicolae Cinteză, omul care conduce Direcția de Supraveghere bancară din Banca Centrală. ”Nu Banca Națională a României a hotărât legarea dobânzii de Robor. Din câte știu eu OUG/50/2010 a fost validată de Parlament. Când a greșit dl. Zamfir?. Când a validat OUG 50 sau acum când condamnă modul de calcul al Roborului?”, se întreabă retoric evident, Nicolae Cinteză.

”Există trei forme de populism”, a explicat miercuri Dan Bucșa, economist-șef al UniCredit Londra, responsabil pentru Europa de Est, la o întâlnire cu ziariștii. Primul e populismul de tip românesc: creșteri de salarii și pensii promise pentru ani de zile de acum înainte și care crează așteptări care se văd în inflație. ”Există apoi populismul de tip maghiar. Cresc pensiile și salariile cu 3 luni înainte de alegeri, după care mă opresc. Dacă vă uitați la creșterea salariilor în Ungaria o să vedeți niște ”dâmburi” care reprezintă anii electorali. Și mai există apoi populismul polonez, unde măsurile sunt luate ca să nu afecteze inflația”, a mai explicat Bucșa.

Un client al unei bănci din Maramureș a obținut ștergerea unei datorii de 44.621 de euro în urma negocierii cu banca, intermediată de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Este vorba despre o doamnă, mamă a doi copii din care unul este bolnav.

În Japonia, pregătirile sunt în toi pentru a întâmpina cum se cuvine noua eră - Reiwa. Deși pentru aproape jumătate dintre japonezi cele 10 zile libere din „Săptămâna de aur” (27 aprilie – 6 mai) nu reprezintă o bucurie, conform unui sondaj realizat de o publicație niponă, firmele au început să producă bani folosindu-se de schimbare. Populația consumă resurse financiare pe diverse prăjituri, obiecte simbolice și karaoke special pentru acest eveniment. E o nouă eră și un motiv de sărbătoare.

În 1900, o treime din mașinile din America mergeau pe volți. Apoi petrolul a început să țâșnească în Texas. Mai ieftină decât bateriile și mai ușor de completat în rezervoare, benzina a alimentat expansiunea automobilelor produse în serie. De atunci, costurile și grijile pentru autonomia redusă au menținut vehiculele electrice (VE) într-o nișă. Tesla, care a făcut ca bateriile să devină din nou sexy în ultimul deceniu, a produs anul trecut numai 250.000 de unități, o fracțiune din ce aruncă anual pe piață Volkswagen și Toyota. Pentru fiecare din cele cam două milioane de VE și hibride cu încărcare (care combină bateriile cu motoare cu ardere internă - MAI) vândute în 2018, producătorii au făcut 50 de mașini pe benzină sau motorină.

Fondul de Dezvoltare și Investiții, care în teorie este de 10 miliarde euro, dar nu va avea niciodată suma aceasta în cont, urmează să primească primii bani, conform unui proiect al Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), instituția care se va ocupa de acest instrument. Este vorba despre 300 milioane lei, pe 5 ani, la o dobândă de 1% pe an de la Ministerul Finanțelor.

Un fost coleg de liceu, medic în România, a preferat să emigreze lângă Paris. Într-o comună cu vreo 2000 de locuitori, unde i-am și făcut o vizită anul trecut. M-a luat de la aeroport și, din mașină, aflând că sunt obosit, a pornit imediat apa caldă, să se umple cada pe când ajungem acasă la el. Casa era construită în 2011, avea 7 camere plus o curte uriașă și îți oferea tot confortul pe care ți l-ai putea visa. Fără să vreau, am făcut involuntar o comparație cu apartamentul meu de două camere din Berceni. De aici a început totul.

Doar două state membre ale Uniunii Europene au avut deficite bugetare mai mari sau egale cu 3% din PIB, respectiv România (3%) și Cipru (4,8%), reiese din datele publicate marți de Eurostat. Luând în calcul datele instituției (deficit de 28,497 miliarde lei și PIB nominal de 944,22 miliarde lei), de fapt ar fi 3,01% din PIB deficitul bugetar pentru România.

Philippe Heim, numărul doi al Societe Generale a vizitat zilele trecute România, acționarii BRD numindu-l administrator al băncii. Heim a acceptat să stea de vorbă cu reporterul HotNews, discuția abordând de la teme ce țin de piața bancară, la incendiul de la Notre Dame, Brexit, îmbătrânirea populației și modul în care aceasta afectează bankingul sau viitorul pieței bancare din România.

Trei din cinci analiștii financiari membri ai CFA România consideră piața imobiliară din principalele orașe ale țării ca fiind supra-evaluată și doar un sfert dintre ei cred că prețurile de pe segmentul imobiliar sunt cele corecte. Despre cursul viitor al euro/leu, media consensuală a analiștior CFA arată că euro poate atinge 4.79 lei în următoarele 6 luni, optimiștii văzând un curs al euro de 4.7 lei iar pesimiștii, 4.9 lei/euro. Estimările CFA sunt foarte riguroase, analiștii lor estimând în aprilie 2018 un nivel al euro de 4.75 lei, adică exact cât e euro în prezent.

Comenzile noi au crescut ușor în martie, într-un ritm mai lent decât în perioada similară din ultimii doi ani, lucru care semnalează slăbirea activităţii economice pe termen lung, arată datele Barometrului Industrial publicat marți. Comenzile pentru export au stagnat și ele, după ce au scăzut constant în primul trimestru din ultimii 3 ani. Micşorarea sensibilă a exportului reprezintă un proces mai degrabă structural decât conjunctural, mai arată Barometrul

Economia e ca o bucată de plastilină. Dacă o strângi în pumni, ți se va scurge printre degete, obișnuia să spună fostul premier și profesor ASE, Radu Vasile. Dublarea salariilor medii și a salariului minim în ultimii 5 ani s-au văzut în creșterea cumpărăturilor făcute (majoritatea pe mărfuri de import) care au dus la creșterea mult mai rapidă a importurilor față de cât exportăm. De asemenea, au provocat o creștere a cheltuielilor Statului care au adâncit deficitul bugetar. Pe scurt, ”sângelui” economiei i-a crescut foarte mult colesterolul și nu i-ar strica o dietă ca să-l readucă la normal. Ce e de făcut?

Zilele bancnotei de 500 euro sunt numărate. Consiliul Băncii Centrale Europene (BCE) a decis încă de acum doi ani sistarea emisiunii problematicei bancnote, care ar stimula finanțarea de activități teroriste și spălarea de bani. Pentru a asigura o trecere lină la seria de bancnote Euro-2, Bundesbank-ul german și Banca Națională a Austriei au hotărât, inițial, să continue tipărirea acesteia. Însă în 26 aprilie e „Schluss“, adică gata cu tipărirea de bancnote liliachii. Nu toată lumea întâmpină vestea cu relaxare, enervați sunt mulți cumpărători de mașini, obișnuiți să plătească cash.

Începând de luni, 22 aprilie 2019, Banca Transilvania și CEC Bank oferă clienților proprii serviciul Plăți Instant care asigură transferul banilor în mai puțin de 10 secunde. O astfel de plată va putea fi efectuată oricând (24/7/365). Valoarea individuală a unei plăți executate prin Plăți Instant se încadrează sub 50 mii lei.

Ordonanța zilierilor, adică cea care a fost adoptată săptămâna trecută de Guvern, ca urmare a problemelor create de OUG 114/2018 (a lăcomiei), a fost publicată în Monitorul oficial. Firmele trebuie acum trebuie să știe câteva lucruri când vine vorba de cei pe care îi angajează ca zilieri. De asemenea, se introduc zilele libere pentru salariatele care urmează o procedură de fertiizare „in vitro”. Consultantul fiscal Adrian Bența a realizat o scurtă analiză a OUG 26/2019.

În țara liberei concurențe, marile companii aeriene îl roagă pe președintele Trump să sufoce concurența ● Temuta Food and Drug Administration din SUA nu are încă încredere în alternativele fără fum la țigări ● Cele mai scumpe tweeturi îi aparțin lui Musk: de la 20.000.000 de dolari bucata ● Americanii fac parteneriat public-privat pentru călătorii pe Lună, în timp ce alții nu reușesc pentru Brașov

Numărul românilor care au solicitat ștergerea datelor negative din Biroul de Credit în perioada 25 mai 2018-31 martie 2019 este de 4.900, a declarat pentru HotNews.ro Șerban Epure, directorul general al instituției. Aceștia au formulat 7.800 de solicitări de ștergere a datelor (unii dintre ei fiind raportați de mai multe instituții), existând cazuri în care solicitările au fost respinse din cauză că solicitarea lor nu a conținut vreun motiv de ștergere, ci numai cererea propriu-zisă, a mai spus Epure.

La începutul acestui an a fost publicat un acord între Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) și Fisc prin care CNSP devine furnizor de ținte. Acel document a stârnit diferite reacții. Un document recent al Consiliului de Programare Economică, care se află în subordinea CNSP, vorbește despre prioritățile pe 2019. Potrivit acestuia, urmează ca lunar Comisia de Prognoză să trimită către ANAF o listă cu firme în vederea verificării.