Fondul Proprietatea își exprimă îngrijorarea majoră cu privire la intenția Guvernului de a plafona prețul gazelor naturale din producția internă la aproximativ 70% din prețul curent de pe piață, așa cum reiese dintr-un proiect de Hotărâre de Guvern, publicat recent de Ministerul Finanțelor Publice, se arată într-un comunicat al Fondului. Potrivit acestuia, această măsură va avea un impact extrem de dăunător asupra economiei și a atractivității pieței pentru investitori, descurajând investițiile directe străine în țară. De asemenea, independența energetică a României va fi pusă în pericol, iar țara s-ar putea afla în situația de a se baza pe surse externe de gaze naturale, la prețuri mai mari, asupra cărora Guvernul nu va avea niciun control.

Ambasadoarea Austriei, Isabel Rauscher, a declarat joi, la Bucureşti, referitor la afirmaţiile părţii ungare în privinţa gazoductului BRUA - gândit să lege energetic Bulgaria, România, Ungaria şi Austria - că litera "A", ce marchează ţara sa, nu a dispărut din numele proiectului, scrie Agerpres.

Companiile producătoare de gaze Romgaz și OMV Petrom au avut de suferit joi pe bursă în urma informației potrivit căreia Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern care prevede reducerea prețului la gaze la 55 lei/MWh și plafonarea lui la acest nivel timp de trei ani. În jurul orei 13.00, indicele de energie și utilități BET-NG scăzuse se afla în scădere cu 2,32%, acțiunile Romgaz și OMV Petrom având o pondere de peste 60%.

Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră - ROPEPCA se arată profund îngrijorată de proiectul de Hotărâre de Guvern, prin care executivul vrea să plafoneze prețul de vânzare al gazelor din producția internă de la producători la furnizori la 55 lei/MWh până în 2021, sub nivelul de dinainte de liberalizarea pieței, de 60 lei/MWh. Pe termen mediu și lung o astfel de măsură conduce la creșterea dependenței de sursele externe, susține asociația. Altfel spus, companiile din România nu vor putea vinde gaze la un preț dezavantajos, iar de aici vor avea de câștigat importurile din Rusia. Aprovizionarea României cu gaze trebuie asigurată de undeva, iar dacă nu este posibil din producția internă, rămâne varianta importurilor de gaze din Rusia.

Cei care dețin aparate ce produc energie, atât persoane fizice cât şi firme, vor putea vinde rețelei electricitatea suplimentară generată, aceasta urmând să fie compensată în factură. Legea a fost promulgată de președintele României Klaus Iohannis. Ce condiţii trebuie să îndeplinească producătorii.

Furnizorii de carburanţi vor introduce pe piaţă de la 1 ianuarie 2018 numai benzină cu un conţinut de biocarburanţi de minimum 8% în volum față de 4,5% cât este acum, se arată într-un proiect de Ordonanță de Urgență publicat pe site-ul Ministerului Energiei. Este o obligație impusă prin directive europene, iar neaplicarea ei ar putea duce la sesizarea României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și obligarea la plata unor amenzi și/sau penalități, se precizează în proiectul de act normativ. În cazul motorinei, conținutul de biocarburanți trebuie să fie de minim 6,5% în volum.

Șeful PSD Liviu Dragnea s-a grăbit să-și asume Legea offshore privind exploatarea gazelor din Marea Neagră, prezentând varianta adoptată luni de Camera Deputaților ca fiind mult îmbunătățită față de cea care a trecut de Guvern și de Senat. Chiar miercuri seară s-a lăudat la Antena 3 că după o "muncă de luni de zile", a găsit echilibrul corect între interesul statului și cel al companiilor. În realitate, imediat după trimiterea legii la promulgare, Liviu Dragnea, cu cei de la Ministerul Finanțelor alături, a început discuții cu reprezentanții titularilor de acorduri pe "corectarea" formulelor de calcul al impozitelor prevăzute în legea proaspăt adoptată de Camera Deputaților. Potrivit informațiilor obținute de HotNews.ro, în ultimele zile au avut loc mai multe discuții, fiind luată în calcul inclusiv elaborarea unui proiect de Ordonanță de Urgență care să reglementeze deducerea cheltuielilor cu investițiile din Marea Neagră.​

Ondrej Safar va ocupa, începând cu data de 1 august 2018, funcţia de country manager şi preşedinte al Directoratului CEZ România, după ce Martin Zmelik va prelua alte atribuţii în cadrul sediului companiei din Praga, potrivit Agerpres.

Statele Unite estimează că producția de petrol va continua să crească anul viitor, informează Bloomberg. Administrația pentru informații energetice estimează că producția brută va ajunge în medie la 11,8 milioane de barili în 2019, de la 11,76 milioane cât era în luna iunie.

Deputatul USR Cătălin Drulă susține că șeful PSD Liviu Dragnea "a mințit ieri la televizor cu impozitul pe veniturile offshore vorbind de zeci de miliarde de dolari ca viitoare încasări pentru stat". Liviu Dragnea nu a menționat că până la 60% din venitul suplimentar se poate deduce ca investiție, scrie deputatul USR pe Facebook. Acesta face referire la un articol din Legea offshore care a fost aprobată luni de Camera Deputaților și care prevede că limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 60% din totalul veniturilor suplimentare.

"Modul în care guvernul și coaliția aflată la guvernare tratează problema exploatarilor de gaz din Marea Neagră este unul iresponsabil, generând pierderi de miliarde de dolari pentru statul român. Votarea de către Parlamentul României a Legii exploatărilor de gaz din Marea Neagră, fără o dezbatere reală și fără modificări consistente, ar consfinți aceste pierderi", a declarat luni deputatul Nicușor Dan. Acesta consideră că după ce legea a trecut de Senat fără o dezbatere importantă în spațiul public pe marginea ei, nu e cazul ca și la Camera Deputaților, for decizional, să fie repetată această greșeală, grăbind adoptarea ei "pentru ca deputații să plece liniștiți în vacanță".

Legea privind derularea operaţiunilor petroliere pe mare (offshore) trebuie adoptată rapid, în această sesiune extraordinară a Parlamentului, deoarece operatorii din Marea Neagră au nevoie de un cadru de reglementare stabil pentru a lua cât mai rapid deciziile finale de investiții. Așa afirmă atât parlamentari ai puterii, cât și ai opoziției. Însă este o lege cu multe hibe, cu articole controversate, introduse încă de la început de guvernarea Tudose și apoi adoptate, fără dezbatere reală, de Senat. Legea se află acum la deputați, iar aceștia invocă urgența adoptării ei, chiar dacă nu a fost găsită sau nu s-a dorit găsirea unei forme avantajoase atât pentru stat, cât și pentru investitorii din Marea Neagră.

Tranzacţia privind preluarea de către compania chineză CEFC China Energy Company Ltd. a unui pachet de 51% din acţiunile companiei petroliere KMG International NV, fostul Rompetrol Group, a eşuat, au declarat marţi pentru Reuters trei surse din apropierea discuţiilor, potrivit Agerpres. În luna martie a acestui an, grupul petrolier kazah KazMunayGas informa în mod oficial că finalizarea tranzacţiei prin care compania chineză CEFC China Energy Company Ltd. va prelua un pachet de 51% din acţiunile companiei petroliere române KMG International NV a fost amânată pentru sfârşitul lunii iunie.

Christina Verchere (directorul general executiv al OMV Petrom) și Richard Tasker (lead country manager al ExxonMobil România) participă la dezbaterile finale care au loc în acest moment, în Parlament, pe Legea privind derularea operaţiunilor petroliere pe mare (offshore). Legea este discutată marți, pe articole, de trei comisii, aceastea urmând să elaboreze raportul care va fi trimis în plenul Camerei Deputaților: Comisia de industrii, Comisia de administraţie şi Comisia de buget finanţe. UPDATE La dezbatere se află și Mark Beacom, șeful companiei Black Sea Oil&Gas.