CFR Infrastructură spune că între Gara de Nord și Aeroport vor circula 36 de trenuri pe sens în fiecare zi, 24 de ore din 24, iar intervalul de succedare a trenurilor va fi de 40 de minute. Totuși, deși trenurile vor circula din 12 decembrie, CFR SA și cei trei operatori nu s-au înțeles asupra mersului trenurilor pe linia de 19 km.

CFR SA și compania austriacă Porr Construct au semnat pe 4 decembrie 2020, contractul pentru ”modernizarea liniei CF București Nord - Jilava - Giurgiu Nord - Giurgiu Nord Frontieră”, Lot 1: ˮRedeschiderea circulației feroviare pe podul CF peste râul Argeș, între Vidra și Comanaˮ, contract în valoare de 472 milioane lei fără TVA, finanțat din fonduri nerambursabile. Podul de la Grădiștea s-a prăbușit în 2005 din cauza viiturilor, iar lucrările de reconstruire a acestuia au fost amânate mai bine de un deceniu, fiindcă nu s-au alocat fonduri și proiectul nu a fost considerat unul important. Podul se află între stațiile Vidra și Grădiștea, la aproximativ 20 km de București.

Alstom anunță că a finalizat lucrările de control feroviar digital și telecomunicații pe linia ferată directă care leagă Gara de Nord și aeroportul internațional Henri Coandă Otopeni. Linia a fost echipată cu centralizare electronică și soluții de telecomunicații pentru a permite o circulație sigură. Reamintim faptul că încă nu se știe graficul de circulație a trenurilor, nici câte companii vor opera pe noua linie și nici între ce ore.

Operatorul privat Transferoviar Călători, prezent pe rute precum București - Buzău sau Titan Sud - Oltenița, va derula un program de înnoire a flotei și discută cu diverși furnizori de material rulant pentru a aduce în țară între 8 și 12 automotoare, primele putând ajunge în februarie anul viitor, au spus reprezentanții companiei într-un răspuns pentru HotNews.ro. TFC vrea să-și extindă și numărul de secții de circulație pe care este prezentă.

Vineri va avea loc recepția lucrărilor pentru linia de cale ferată Gara de Nord - Aeroport, iar trenurile vor circula din 13 decembrie când intră în vigoare Mersul Trenurilor 2020-21. Ministrul Bode spune, într-o declarație pentru Radio România Actualități, că este de așteptat ca trenurile să circule la intervale de 40 de minute. Nu a fost comunicat graficul de circulație și nici câte companii (două sau trei) vor avea trenuri pe linia de 19 km. Trei operatori au depus solicitări, iar într-o ședință, joi, administratorul de infrastructură va trebui să definitiveze formula de alocare a trenurilor.

Primii 150 de ani din istoria căilor ferate au fost marcați de locomotivele cu abur care însă, treptat, după 1960, au fost la noi înlocuite de cele diesel și cele electrice. Locomotivele cu abur erau cu totul speciale, trebuia să ai multă grijă de ele, să te implici mereu, dar aveau mult suflet și erau ca niște ființe, a povestit într-un interviu pentru HotNews.ro, Octavian Udriște, unul dintre cei mai experimentați oameni din domeniul feroviar. Tot în articol puteți citi și câteva întâmplări cu aceste mașini cu totul speciale. ”Nu există copil care să nu se joace de-a trenulețele, dar eu m-am jucat până la bătrânețe și încă nu m-am oprit”, spune Octavian Udriște care s-a îndrăgostit de trenuri în 1939, în zona Cernăuți.

Deși Mersul Trenurilor care intră în vigoare la 13 decembrie este disponibil online, pentru noua linie București Nord - Aeroport H. Coandă T1 nu sunt niciun fel de date. Nu se știe dacă trenurile chiar vor circula la 50-60 de minute (sau mai des) și nici nu se știe dacă trenurile vor fi de la CFR Călători, de la Transferoviar (TFC) sau de la ambele. Cele două companii spun că nu au primit încă vești de la CFR Infrastructură, iar Transferoviar este de părere că ”soluția operării acestei rute cu mai multe companii va aduce numai beneficii călătorului”. Pe noua linie au circulat - pentru testare - atât trenuri ale TFC, cât și ale CFR Călători, dar Ministerul Transporturilor nu a mai anunțat de ceva timp nimic nou legat de proiect.

De la începutul anului până în prezent, Compania CFR Infrastructură a reparat doar 21 de kilometri de linie de tren din cei peste 3.000 ai rețelei principale, respectiv 10 000 de kilometri, lungimea totală a căilor ferate din România, informează Radio România Actualități. Pentru a crește siguranța și viteza călătoriilor cu trenul, administratorul căilor ferate din România a început demersurile pentru a achiziționa trenuri de lucru, utilaje foarte performante care repară sau modernizează calea ferată.

​Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, anunţă că CFR Infrastructură va beneficia de două trenuri de lucru de înaltă performanţă pentru reabilitarea infrastructurii feroviare. Bode şi prim-ministrul Ludovic Orban au participat, vineri, la o operaţiune demonstrativă de reabilitare a jumătate de kilometru de cale ferată, în judeţul Suceava, cu un tren de lucru de care CFR dispune deja. Planuil este să fie cumpărate alte două trenuri de lucru și să se ajungă la reabilitarea a 600 km/an, spune Bode, citat de News.ro.

Trenurile TGV sunt mândria sistemului feroviar francez, dar pandemia a făcut ca ele să genereze pierderi imense din cauză că numărul de călători a scăzut drastic la mai puțin de o zecime față de vremurile normale. SNCF discută tot mai mult despre schimbarea planurilor tarifare și despre eliminarea percepției cum că biletele de TGV sunt scumpe. Va fi însă complicat, fiindcă schimbările aduse de criza Covid în viețile francezilor vor persista mulți ani după terminarea ei.

La 13 decembrie intră în vigoare noul Mers al Trenurilor și unele lucruri se vor schimba. Între Brașov și București va circula cel mai rapid tren din ultimele patru decenii între aceste două orașe, iar de la Brașov la Constanța va exista un tren care face sub 4 ore și jumătate. Și spre Moldova se va circula ceva mai rapid, dar pe magistrala 900 spre Timișoara timpii vor crește și mai mult, iar unul dintre trenurile Iași - Timișoara va face 18 ore. Viteza medie a trenurilor este de 42 km/h, cu 160 km/h circulă doar câteva trenuri pe zi, spre Constanța, iar cu 140 km/h se circulă între București și Ploiești, dar și pe minuscule porțiuni în Ardeal.

Portugalia are și câteva trenuri ce ating 220 km/h, dar vârsta medie a parcului de material rulant este de 40 de ani și problemele s-au acutizat în ultimii ani, ducând la suspendări de trenuri. Totuși, lusitanii au făcut și ceva investiții, iar vitezele medii sunt decente pe liniile principale. Țara și-a propus mai mult, dorind să relanseze căile ferate printr-un mare plan de 10 miliarde euro care include și construirea unei linii de mare viteză între cele mai mari orașe ale țării.

În tot mai multe țări din Europa sunt anulate trenuri interne și internaționale, după ce câteva țări au impus lockdown-uri și numărul de pasageri a scăzut în unele zone și cu peste 70%. Din martie până în iunie au fost anulate multe trenuri și apoi lucrurile și-au revenit câteva luni, dar acum serviciile sunt din nou restrânse din cauza pandemiei.

După mai bine de 15 ani de la momentul la care podul de la Grădiștea s-a prăbușit, contractul de reconstrucție a noului pod pentru redeschiderea circulației pe linia de cale ferată București-Giurgiu, în dreptul localității Grădiștea, a fost deblocat, anunță Ionel Scrioșteanu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor. Compania cu capital austriac Porr Construct este singura care a depus ofertă la licitația ce are ca scop refacerea podului de la Grădiștea. Oferta este de 472 milioane lei, fără TVA.

Ministerul Transporturilor a publicat indicatorii tehnico-economici pentru reabilitarea celor 106 km dintre Calafat și Craiova, parte a Coridorului Orient/Est – Mediteraneanˮ. Estimările sunt că lucările ar dura cel puțin trei ani și vor costa peste 3 miliarde lei. Pe 108 km trenurile fac în prezent 200 de minute, iar pe podul către Vidin circulă doar un tren de pasageri pe zi pe sens și foarte putine trenuri de marfă. Va mai trece ceva timp până când linia va fi gata, însă este mare nevoie de o modernizare. Când lucrările vor fi terminate, viteza maximă ar trebui să fie 160 km/h, în timp ce acum este pe mici porțiuni 80 km/h.

Franța va scoate din circulație 70% dintre trenurile TGV începând cu ziua de miercuri, iar măsura va fi menținută pe toată perioada carantinei, adică până la început de decembrie. În primăvară, în momentele de maxime anulări, doar 7% dintre TGV-uri au circulat și numai 18% dintre trenurile locale. Este de așteptat ca acum să nu se ajungă atât de departe, fiindcă școlile sunt deschise, la fel și o bună parte dintre companii.

Din 12 decembrie vor începe să circule trenurile între Gara de Nord și Aeroportul Otopeni, dar nu se știe nici acum la ce interval vor circula aceste trenuri și dacă va opera și o companie privată. Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, spune că CFR Infrastructură analizează cererile de trasă și cadența trenurilor nu este cunoscută. Dacă trenurile vor circula la 50-60 de minute, atractivitatea liniei va fi scăzută încă de la inaugurare. Autoritățile vor să lase totul pentru ultima clipă; ”În proximitatea datei de 12 decembrie vom ști exact câți operatori vor realiza curse”.

Japonia este faimoasă și pentru trenurile sale de mare viteză care foarte rar întârzie și care au inspirat alte țări, dovedind că trenul poate fi un mijloc de transport super-util. Însă pandemia a îndepărtat aproape toți pasagerii chiar și în Japonia, iar operatorii încearcă prin multe moduri să-i aducă înapoi, însă nu prea reușesc. În articol puteți citi despre cum merg trenurile din Japonia, de ce sunt atât de apreciate și care sunt planurile de modernizare pentru anii ce vin.

Spania a deschis oficial o secțiune de 110 km de linie de mare viteză pe magistrala ce leagă Madridul de regiunea nordică Galicia. Timpii de parcurs ajung să scadă și cu peste oră. În timp ce trenurile rulau cu o medie de 200 km/h de la Madrid la Zamora, pe porțiunea reabilitată acum vitezele medii erau de sub 90 km/h. Spania a ajuns la 3.567 km de linii de mare viteză, ocupând locul doi după China.

Anul trecut în aprilie era lansată o licitație de cumpărare a minim 40 de trenuri electrice noi și, dacă totul ar fi mers ca la carte, primele trenuri ar fi putut ajunge până la final de an. O altă licitație a fost lansată în decembrie pentru cel puțin 20 de trenuri noi de lung parcurs. Nimic nu s-a concretizat din cauza unor blocaje legislative, din cauza contestațiilor și din cauza caietelor de sarcini întocmite necorespunzător. Acum, se caută noi soluții, fiind luat în calcul inclusiv un memorandum în Guvern. Cert este că România nu este în stare să cumpere trenuri noi, iar instituția prin care trebuie cumpărate trenurile dă vina pe cadrul legislativ.